Generalul Coldea, cȃinele de pradă al democraţiei

Titlul declaraţiei: Generalul Coldea, cȃinele de pradă al democraţiei

Conform multor foşti şi actuali lucrători din Serviciul Romȃn de Informaţii (SRI), şeful de facto al principalului serviciu secret din Romȃnia este generalul Florian Mihai Coldea, primul adjunct al directorului SRI şi omul de încredere al preşedintelui Traian Băsescu. Generalul Coldea coordonează toată activitatea informativ – operativă a serviciului, directorul SRI, George Cristian Maior, conducând serviciul la nivel de reprezentare şi cooperare cu celelalte instituţii similare din ţară şi din străinătate. Primul adjunct al directorului SRI a fost propulsat în această funcţie, potrivit unor rudenii apropiate ale acestuia, pe filieră politică PDL, respectiv cu concursul primarului municipiului Arad, Gheorghe Falcă, şi a socrului acestuia Gheorghe Seculici. Primarul Gheorghe Falcă era, în perioada respectivă, secretar executiv naţional al PDL şi se afla în relaţii apropiate cu preşedintele Traian Băsescu, care i-a fost naş de căsătorie, precum și naş de botez al unicului său copil. Gheorghe Seculici era vicepremier şi ministru al Economiei în Guvernul Tăriceanu I la data promovarii lui Coldea în fruntea SRI. Seculici era şi şeful Cultului adventist de ziua a șaptea din Romȃnia şi avea relaţii importante în Statele Unite ale Americii, unde achiziţionase casa fondatorului cultului adventist ( situată în Vermont).

Florian Coldea este originar din comuna Tȃrnova judeţul Arad, a absolvit un liceu industrial din municipiul Arad şi a studiat un an si jumătate la Institutul Politehnic din Timişoara, unde studia şi Gheorghe Falcă. A renunţat la Institutul Politehnic după ce a căzut mai multe examene şi a urmat Facultatea de Psihosociologie din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii, pe care a absolvit-o în anul 1996, dar nu a obţinut note de trecere la examenul de licenţa, pe care l-a trecut doar anul următor, rămȃnȃnd aşadar repetent. Din caracterizările făcute de foşti colegi de academie reiese că era o persoană arogantă, introvertită, interesată mai mult de imaginea şi poziţia sa, fără prea multe relaţii de prietenie, tipul „carieristului”. Devotamentul față de președintele Băsescu și lipsa de scrupule în acțiunile sale i-au conturat un portret de funcționar slugarnic, de tipul securistului habotnic din perioada bolșevică, capabil de orice abuz pentru a executa ordinele stăpânului care l-a promovat în funcție și grad, fiindu-i devotat orbește acestuia ( ca, exemplu generalul Pantiușa Bodnarenko, numit de la Moscova primul șef al Securității comuniste din România). Deși îi place să facă pe misteriosul și este plin de morgă, Coldea este în realitate un individ lipsit de orizont intelectual (vezi eșecurile la examenele din facultate și din academie)  și de capacitate de comunicare, precum și de discernământ și de spirit critic, fiind considerat capabil de orice de către ofițeri din SRI care l-au cunoscut mai bine : “ Este capabil să îngroape orice și pe oricine”.

Cei doi Gheorghe de la Arad ( Falcă şi Seculici) l-au susţinut pe Coldea în faţa preşedintelui Băsescu, care, în primăvara anului 2005, cȃnd avea gradul de maior în SRI şi activa în Inspectoratul pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului, l-a folosit în operaţiunea de salvare prin răscumpărare a celor trei jurnalişti romȃni răpiţi în Irak. După eliberarea ziariștilor, Băsescu l-a promovat, la vȃrsta de 34 de ani, în funcţia de prim-adjunct al directorului SRI, cu rang de secretar de stat, şi l-a avansat ulterior pȃnă la gradul de general cu o stea. În 2012 preşedintele Băsescu l-a avansat pe Coldea general cu două stele. Florian Coldea a fost protejat şi susţinut iniţial de generalul Dan Gheorghe, originar tot din judeţul Arad (din comuna Sinta, învecinată cu Tȃrnova) şi rudenie cu familia Coldea, considerat reprezentantul aripii conservatoare, de sorginte ceauşistă, din SRI (  fost ofiţer de Securitate, care în decembrie 1989 avea gradul de colonel şi funcţia de locţiitor al şefului Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă / USLA din cadrul Departamentului Securităţii Statului / DSS). În 1990 a blocat anumite dosare ale Revoluţiei, cum ar fi dosarul zborului Rombac de la Sibiu, iar după ce a fost recuperat iniţial în Serviciul de Informaţii al Ministerului de Interne (0215), unde a devenit şef, şi apoi în SRI. Florian Coldea a fost susţinut puternic din interior şi de generalul Ion Ştefănuţ, fost şef al Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului, şi de generalul Sorin Brăteanu, şeful Secretariatului General al SRI (primul şef care l-a direcţionat pe linie de muncă şi naşul său de căsătorie).

După numirea în funcţia de prim-adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea şi-a numit în funcţii importante de şefi şi de locţiitori de unitaţi oameni de încredere şi buni executanţi, ca de exemplu: generalul Ion Voinescu – adjunct al directorului SRI pe probleme de logistică; generalul Sorin Gabriel Cozma – şeful Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului; generalul Elena Istode – şeful Departamentului Securităţii Economice; generalul Emilia Cristina Posastiuc – şeful Centrului pentru Surse Deschise (Centrul de Monitorizare Media); colonelul Ştefan Vatră – şeful Diviziunii Filaj-Investigaţii; colonelul Vasile Cămărăscu (fost coleg de cameră în timpul facultăţii) – şef al Direcției SRI Bucureşti şi apoi director adjunct la ORPISS; colonelul Eugen Tudor – locţiitor la UM 0982 Bucureşti; generalii Valentin Dan Căpşună, Gabriel Stătescu, Adrian Popescu, Gheorghe Puiu – şefi de unitaţi şi diviziuni. Generalul Coldea a reuşit să-şi impună anumiţi oameni şi în alte structuri ale statului, după cum urmează: generalul (r) Mircea Gheordunescu (fost prim-adjunct al directorului SRI în perioada 1997-2000) – înalt funcţionar al Ministerul Afacerilor Externe; generalul Costin Nedelea (fost coleg la SRI) – şeful unitaţii informative din Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP); locotenent-colonelul Marius Stere (fost coleg la SRI) – șef serviciu la SPP; procurorul Marius Lazăr – la Parchetul de pe lȃnga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La adresa generalului Coldea au fost lansate o sumedenie de acuzaţii de abuz şi de corupţie în spaţiul politic şi mediatic. Astfel, la adresa sa au fost lansate acuzaţii că ar fi fost folosit de preşedintele Traian Băsescu în operaţiuni de poliţie politică, împărțind cetățenii României în buni, cei de partea lui Băsescu, și în răi, toți cei care s-au manifestat împotriva președintelui, îndeosebi cei care au urmărit suspendarea și demiterea sa. Categoria răilor are parte de investigare și fișare minuțioasă, scormoninduli-se trecutul și prezentul, unii fiind trecuți pe liste speciale de potențiali atentatori, iar alții primind eticheta VIP, adică agenți de legătură cu puteri străine. Toți aceștia stau cu lunile pe lista dușmanilor Constituției, fiind ascultați, urmăriți, monitorizați. Acțiunile de poliție politică ale generalului Coldea au culminat cu prilejul referendumurilor pentru demiterea președintelui Băsescu din mai 2007, respectiv iulie 2012. Astfel, generalul Coldea a fost depistat că a întocmit note scrise, în scop de șantaj și de compromitere, referitor la trei judecători de la Curtea Constituţională (Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu), după ce aceștia au acordat aviz favorabil cererii de suspendare a președintelui Băsescu în aprilie 2007. După suspendarea surpriză din iulie 2007, generalul Coldea a constituit o celulă de criză pe care a condus-o împreună cu generălesele Elena Istode, șefa Departamentului Securității Economice, și Emilia Cristina Posastiuc șefa Centrului pentru Surse Deschise ( în realitate, Centrul de Monitorizare Media), amândouă avansate în luna martie de președintele Băsescu, căruia i-au declarat devoțiune pe viață. Celula de criză instituită de generalul Coldea a livrat zilnic materie primă pentru aparițiile publice ale președintelui suspendat și, concomitent, a alimentat agenți acoperiți din mass media cu materiale de denigrare, intoxicare, dezinformare și derutare a opiniei publice interne și internaționale și, mai cu seamă, cu țintă către autoritățile legitime ale statului român și către principalele instituții ale Uniunii Europene. În săptămâna de după scrutinul prezidențial din 6 decembrie 2009, câștigat la limită și într-un mod foarte contestat de către Traian Băsescu, pentru a preveni depunerea și judecarea unei cereri din partea PSD pentru anularea rezultatului alegerilor, generalul Coldea a orchestrat blocarea în trafic și reținerea ilegală a senatorului social-democrat Cătălin Voicu, care ulterior a fost  demonizat mediatic și urmărit penal până la arestarea și condamnarea sa pentru pretinse fapte de corupție. Se bănuie că generalul Coldea se află și ăn spatele interceptărilor ilegale ale convorbirilor telefonice a reprezentantului României din Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), judecătorul Corneliu Bârsan. Conform unor surse din serviciile secrete, SRI și SIE au două cârtițe în grefa Curții Europene a Drepturilor Omului, dintre care una ar avea numele de cod ” Dragalița”, scopul acestora fiind să-l protejeze pe președintele Traian Băsescu și să blocheze or să tergiverseze cauzele care-l privesc pe acesta sau instituțiile subordonate lui.

La adresa sa s-au lansat acuzaţii de deturnare de fonduri în cazul răscumpărării jurnaliştilor romȃni răpiti în Irak, respectiv că ar fi predat pentru răscumpărare doar 9 milioane de euro din suma cifrată între 12 milioane şi 13 milioane de euro, care a fost alocată de statul romȃn în acest scop. La adresa sa s-au lansat şi acuzaţii de luare de mită, respectiv că ar fi primit 350.000 euro pentru încheierea unui contract de achiziţii pentru SRI. Informaţii în acest sens au fost făcute publice de senatorul Cătălin Voicu, fost general al Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), în declaraţii făcute în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi de generalul (r) Dumitru Iliescu, fost şef al SPP, în emisiunea „Ştirea Zilei” de la postul de televiziune Antena 3. Acuzaţia privind delapidarea a aproximativ 4 milioane de euro din suma alocata pentru răscumpărarea jurnaliştilor romȃni răpiţi în Irak a fost susţinută şi de fostul procuror şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, în cartea publicată în 2009 cu titlul „Prădarea Romȃniei” (la pagina 57), în care afirmă că a primit informaţii în acest sens din surse oficiale irakiene şi americane. La adresa sa s-au lansat acuzaţii că i-ar fi favorizat pe oamenii apropiaţi preşedintelui Traian Băsescu, respectiv pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea, şi pe ex-premierul Teodor Stolojan în dosarul Alro şi pe fostul președinte al ANAF, Sorin Blejnar, vizavi de corupţia si contrabanda din vămi. La adresa sa s-au lansat şi acuzaţii privind favorizarea soţiei sale, Dorina (născuta Negru, originară din Zalău judeţul Sălaj, colegă de facultate, ofiţer SRI), prin promovarea în funcţiile de şef al Serviciului de Protocol al SRI şi apoi director adjunct al Centrului de Psihologie al SRI, precum şi prin avansarea la gradul de locotenent-colonel în timp ce se afla în concediu pentru creşterea copilului, încălcȃnd astfel regulamentele militare. La adresa sa s-au lansat acuzaţii că i-ar fi favorizat pe cumnatul său Adrian Negru (fratele soţiei sale), promovat în funcţia de şef serviciu în cadrul Direcţiei Judeţene Sălaj a SRI, şi pe finul său Cristian Soponar (fost coleg de facultate), promovat prim-adjunct al şefului Direcţiei Judeţene Satu Mare a SRI. La adresa sa s-au lansat acuzaţii privind favorizarea vărului său primar, George Coldea, preşedinte-director al firmei Medicare Technics, în afaceri cu aparatură medicală cu unităţi spitaliceşti din Romȃnia. În acest sens, arătăm că, în cursul anului 2010, şeful Direcției Judeţene Satu Mare a SRI, colonelul Ştefan Coşarcă, a intervenit pe lȃngă conducerea Consiliului Judeţean Satu Mare să-l primească pe directorul George Coldea şi să-l sprijine prin achiziţionarea de aparatură medicală de la firma pe care o conduce, pentru spitalele preluate în judeţ. În plus, generalul Coldea este naşul de căsătorie al fostului prefect PDL al judeţului Arad din perioada 2009-2011, Călin Bibarţ, cu care este consătean, şi există suspiciuni că l-ar fi protejat atȃt pe acesta cȃt si pe soţia sa, care a deţinut funcţia de director general al Zonei Libere Curtici, prin care s-a efectuat contrabandă intensă cu ţigari şi alte produse accizabile. Ofiţeri din Direcţia Judeţeană Arad a SRI au dezvăluit că şeful lor, colonelul Dan Ilie Calalb, i-ar fi predat generalului Coldea, cu doi ani în urma, un pachet conţinȃnd suma de 100.000 lei (un miliard de lei vechi) de provenienţă suspectă.

O acuzaţie gravă adusă  generalului Coldea este aceea că ar fi provocat un accident de circulaţie în timp ce conducea în Bucureşti un autoturism de serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice. Potrivit unor surse din Parchetul de pe lȃngă Curtea de Casaţie şi Justiţie, confirmate de ofiţeri din SRI, în anul 2008, generalul Coldea şi-a sărbătorit ziua de naştere (21 septembrie) împreuna cu procurorul general al Romȃniei, Laura Codruţa Kovesi, după care, pe timp de noapte, s-au deplasat spre domiciliul acesteia, conducȃnd personal un autoturism de serviciu. Pe B-dul Ştefan cel Mare, generalul Coldea a provocat un accident de circulaţie, respectiv a pierdut controlul volanului, a ieşit de pe carosabil şi a intrat cu autoturismul în copacii din faţa Clubului Dinamo, avariind grav partea din faţa a autoturismului, inclusiv parbrizul şi bordul acestuia. Circumstanţele producerii accidentului indică faptul că generalul Coldea se afla sub influenţa accentuată a băuturilor alcoolice. Vă puteţi închipui ce carnagiu s-ar fi putut întȃmpla dacă la ora respectivă s-ar fi desfăşurat un meci de fotbal sau alt eveniment la stadionul Dinamo. Dosarul a fost muşamalizat ulterior de Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lȃngă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, ca urmare a intervenţiei procurorului general al Romȃniei, respectiv de procurorul şef Ion Vasilache, promovat în aceasta funcţie de procurorul general Laura Codruţa Kovesi şi avansat ulterior de preşedintele Traian Băsescu la gradul de general. Menţionez că am făcut publice toate aceste aspecte în doua declaraţii politice prezentate la Senat, respectiv în data de 22 decembrie 2010, cu titlul „Lista sau gaşca lui Falcă”, și în data de 2 mai 2012, cu titlul „Laura Codruţa Kovesi: procuror general din milă si mită portocalie ”, dar procurorul general Laura Codruţa Kovesi şi generalul Florian Coldea n-au exprimat pȃnă în prezent nicio poziţie publică de contestare, preferȃnd tăcerea, iar Consiliul Suprem al Magistraturii şi Parchetul de pe lȃngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au dispus redeschiderea cazului.

Generalul Florian Coldea este cunoscut şi recunoscut drept principalul coordonator al activităţilor de poliţie politică exercitate în ultimii ani de preşedintele Traian Băsescu şi camarila sa în scopul intimidării, discreditării şi demolării adversarilor politici (liderii partidelor din opoziţie, parlamentari, primari, preşedinţi de consilii judeţene, jurnalişti şi alţi formatori de opinie critici ş.a.) cu concursul instituţiilor de forţă ale statului romȃn , îndeosebi al serviciilor secrete şi al Parchetului (SRI, SPP, DGIPI, DGA, DNA, DIICOT, Parchetul de pe lȃngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională de Integritate şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală). Monitorizarea adversarilor politici s-a realizat prin activităţi de poliţie politică constȃnd în interceptări ilegale de convorbiri telefonice sau ambientale, acţiuni de filaj, verificarea averii şi a eventualelor afaceri, verificarea şi monitorizarea conexiunilor cu alţi oameni politici, cu oameni de afaceri, cu jurnalişti şi alţi formatori de opinie. Acţiunile ilegale de interceptare telefonică sau ambientală şi de filaj sunt realizate de structuri specializate din SRI dar şi din SPP, DGIPI şi SIE. În scopul monitorizării şi fabricării de dosare penale adversarilor politici, serviciile secrete implicate au solicitat informaţii şi de la structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, îndeosebi de la organele de poliţie, şi ale Ministerului Finanţelor, în special de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, condusă pȃnă anul trecut de slugoiul prezidenţial Sorin Blejnar, dar şi de direcţiile de control financiar şi administraţiile financiare judeţene. De asemenea, SRI sau alte servicii secrete implicate au solicitat Agenţiei Naţionale de Integritate să declanşeze acţiuni de verificare din oficiu a averii şi eventualelor afaceri ale adversarilor politici pentru a obţine informaţii în acest sens şi pentru a depista sau inventa eventuale motive de sesizare a Parchetului pentru fals în declaraţii sau conflicte de interese ori instanţele judecătoreşti pentru motive de incompatibilitate.

În cazul adversarilor politici consideraţi periculoşi, generalul Florian Coldea a recurs la stratagema obţinerii unui mandat de interceptare pentru motive de siguranţă naţională, care permite instituirea şi realizarea unui control tehnic operativ total (CTOT) asupra persoanei vizate: interceptarea tuturor convorbirilor telefonice şi ambientale, a poştei normale şi electronice, filaj permanent, monitorizarea persoanelor cu care intra în contact. Deosebit de grav este că, pentru interceptarea, urmărirea şi hărţuirea adversarilor politici ai actualei puteri, SRI are posibilitatea, pe care a materializat-o, de a recurge şi la reţeaua de sateliţi MONSAT de joasă altitudine, lansată de SUA în colaborare ci o serie de ţări europene, la care Romȃnia are acces în baza unor înţelegeri între serviciile secrete ale statelor NATO. Reţeaua de sute de sateliţi MONSAT care acoperă Europa are dispozitive radar, bazate pe unde milimetrice, care au capacitatea de a urmări o persoană, după caracteristicile biometrice, oriunde pe Pămȃnt, inclusiv prin acoperişul clădirilor în care se află aceasta. Totodată, sistemul MONSAT permite interceptarea convorbirilor telefonice şi a e-mailurilor. Astfel, prin marionetele sale de la SRI şi SIE, preşedintele Traian Băsescu foloseşte abuziv, independent şi fără control parlamentar, Sistemul Naţional de Monitorizare a Convorbirilor prin Satelit – MONSAT.

Solicit Direcţiei Naţionale Anticorupţie să se sesizeze şi să efectueze cercetări în cazul generalului Florian Coldea sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, referitor la acuzaţia de deturnare a sumei de aproximativ 4 milioane de euro în cazul răscumpărării jurnaliştilor romȃni răpiţi în Irak, şi de luare de mită, în cazul acuzaţiei privind primirea sumei de 350.000 euro pentru încheierea unui contract de achiziţii pentru SRI. Totodată, solicit Parchetului de pe lȃngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să redeschidă cauza în care generalul Florian Coldea a fost cercetat pentru accidentul de circulaţie provocat pe B-dul Ştefan cel Mare din Bucureşti, în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, şi să se sesizeze faţă de procurorul general Laura Codruţa Kovesi sub aspectul infracţiunii de favorizare a infractorului. În fine, solicit Parchetului de pe lȃngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-l cerceteze pe generalul Coldea sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu și pentru încălcarea legii siguranței naționale pentru toate acțiunile de poliție politică pe care le-a ordonat și coordonat.

 Senator 

Valer Marian

P.S. Într-un debriefing de peste trei ore, pe care l-am avut împreună cu jurnalistul Ovidiu Ohanesian cu părinții generalului Coldea, în casa acestora din comuna Târnova nr. 274, tatăl (fost tractorist în comună) și mama sa (până recent poștășița satului) și-au exprimat nemulțumirea pentru că unicul lor fiu a urmat “ cel mai prost liceu din Arad ” și penru că a plecat să învețe și să lucreze la București, unde “ a călcat în scuipat de mitici”. Ei ar fi preferat ca Florin (așa-l numesc pe fiul lor ) să rămână în zonă întrucât le-a fost foarte util în tinerețe când îl trimiteau să transporte, cu un autoturism ARO cu remorcă, și să vândă cartofi, varză și alte zarzavaturi în județul Arad și în județele învecinate. Părinții generalului au mai mărturisit că acesta a fost un copil cuminte și timid și s-au plâns că de când a devenit mare șef suferă rău cu coloana, având amenajat un pat și un spalier în spatele biroului său. S-au lăudat și cu ce personalități de la București a fost fiul lor înainte de Crăciun, la tăiatul și pomana porcului în ultimii ani, precum și că fiul lor se mândrește cu o vitrină plină de ” medalii și alte tinichele primite de al americani “. Concluzia bătrânilor Coldea a fost că fiul lor Florin i-a făcut prea multe hatâruri președintelui Băsescu și că ar trebui să se retragă și să-și vadă de familie și de sănătate. Mulțumesc și pe această cale părinților generalului Coldea pentru ospitalitatea și sinceritatea lor deosebită, inclusiv pentru flaconul cu pălincă de prune (de foarte bună calitate) fără de care nu ne-au lăsat să plecăm din casa lor. Sperăm ca măcar povața părintească să fie luată în seamă de generalul Coldea în al doisprezecelea ceas.