Ce se mai intampla pe la SERVICII ?!?

George Maior a eliminat din SRI ofiţerii apropiaţi de PDL și de Traian Băsescu • Generalii Florian Coldea şi Marcel Opriş sunt oamenii plantaţi de Băsescu în SRI, respectiv în STS • În momentul de faţă, există o luptă acerbă pentru controlul SRI şi SIE • Scandalul plagiatului lui Ponta, orchestrat cu ajutorul lui Florian Coldea

USL a pus la cale un plan amănunțit pentru această săptămână. Acesta a prevăzut atacuri în structuri cheie ale statului. Pentru ca Băsescu să poată fi scos din joc, Ponta și Antonescu, împreună cu ceilalți aliați politici, au dat lovituri decisive, schimbându-l din funcție pe Vasile Blaga, președintele Senatului, dar și pe Roberta Anastase, de la Camera Deputaților. Guvernul a fost deja adjudecat, iar împreună cu el Armata și serviciile de informații militare, ca şi forțele polițienești și serviciul secret al MAI. Foarte important, dar nu suficient. Ar mai fi de schimbat procurorul general și procurorul DNA. Aceștia însă își vor încheia mandatele. Bătălia subterană se duce acum pentru SRI și SIE, dar și epurarea STS. În acest context, ne-a parvenit o informație foarte interesantă.

Printr-un ordin al şefului SRI, George Maior, toți ofițerii SRI, atât din structura centrală, cât și din teritoriu, au fost convocați de urgență, luni dimineață, la sedii. Toți șefii unităților SRI din țară au primit, de sâmbătă, o Circulară prin care li se cerea să își convoace subalternii. La convocare, câteva zeci de ofițeri superiori din SRI au fost pensionați. Cererile de pensionare au fost semnate fără nicio presiune, invocandu-se o directivă CSAT pentru trei direcții interne: Direcția de apărare, Direcția anticorupție şi Direcția informații clasificate. Asta presupune ca pe locurile goale să vină oameni noi, nu dintre dinozaurii securiști, ori cei agreați de PDL. În acest context, mai trebuie spus că actualul șef al SRI, George Maior, e naşul de cununie al lui Victor Ponta şi fost senator PSD. Ponta a afirmat, după numirile de la Cotroceni, că George Maior şi Mihai Răzvan Ungureanu n-au fost aleşi de preşedintele Traian Băsescu pentru şefia SRI şi SIE, decizia venind din altă parte. Maior e de formaţiune politcă de la PSD, iar Ungureanu era de la PNL, deci dintre adversarii politici ai lui Basescu.

Pentru ca Băsescu să-și asigure însă o poziție forte în servicii, la SRI și-a plantat omul. Prim adjunctul SRI, generalul Florian Coldea, şi generalul Marcel Opriş, şeful STS, sunt oamenii cheie apropiaţi Cotroceniului în structura informativ operativă a Serviciilor. Traian Băsescu a securizat structurile, în martie, semnând decretele privind înaintarea în gradul de general-maior - cu două stele pentru generalii de brigadă, cu o stea Florian Coldea şi George-Viorel Voinescu, din SRI. Preşedintele a semnat decretele pentru acordarea gradului de general de brigadă - cu o stea pentru coloneii Elena Istode, Emilia-Cristina Posaştiuc, Viorel Goleanu, toţi din SRI, precum şi decretul privind acordarea gradului de general de brigadă - cu o stea, în retragere, colonelului în retragere Pavel Constantinescu din Serviciul Român de Informaţii.

Asa că acum planul priveste o restructurare din temelii pentru serviciile de informații. Cu atat mai mult cu cât toate stenogramele convorbirilor telefonice de care a uzat președintele pentru a-și lovi adversarii veneau tocmai de la SRI sau STS. La fel, scandalul plagiatului lui Ponta a fost orchestrat cu ajutorul lui Coldea.

ZIUAnews a intrat în posesia unui plan de restructurare care vizează persoanle importante fidele lui Traian Băsescu, precum și modalitățile de atac, prin informațiile incriminatorii puse la dispozitie de strategii USL pentru Victor Ponta si Crin Antonescu:

Promovarea din interese şi pe filiere politice în fruntea instituţiilor cheie ale sistemului judiciar, ale sistemului de informaţii, ale sistemului de ordine publică şi ale sistemului fiscal din România, a unor persoane relativ tinere şi anonime, originare din provincie şi mediocre profesional, majoritatea şantajabile pentru probleme de integritate, care să dovedească fidelitate şi obedienţă faţă de promotorii şi protectorii lor politici.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, a fost numită în funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2006, la propunerea ministrului justiţiei Monica Luisa Macovei. Laura Codruţa Kovesi a fost promovată în funcţia de procuror general al României, la vârsta de 33 ani, de la Sibiu, unde activa la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu ca procuror şef al Biroului local al DIICOT. Aceasta a fost propulsată spre înalta funcţie de procuror general al României de către secretarul general al PDL, Vasile Blaga, care era prieten cu tatăl său şi care a obţinut şi sprijinul preşedintelui PDL, Emil Boc, care a fost coleg de an şi de grupă cu Kovesi la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca. Promovarea lui Kovesi i-a surprins pe colegii săi de facultate şi de serviciu, întrucât fusese o studentă mediocră, iar ca procuror nu se remarcase în mod deosebit pe plan profesional, la bilanţul de profil pe anul anterior (2005) ocupând doar locul 10 din 16. A surprins şi mai mult renominalizarea sa în septembrie 2009 ca procuror general de către preşedintele Traian Băsescu în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii, instituţia supremă şi reprezentativă a magistraţilor din România, a respins categoric renumirea sa, cu 5 voturi contra şi 1 vot pentru.

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este notorie obedienţa procurorului general Kovesi faţă de preşedintele Traian Băsescu, ex-ministrul de interne Vasile Blaga şi şefii serviciilor secrete, fiind vizibilă în cazul Alro, care afecta securitatea energetică naţională şi în care au fost vizaţi foştii consilieri prezidenţiali Theodor Stolojan şi Elena Udrea, sau în dosarele lui Omar Hayssam privind acte de terorism, afaceri cu armament sau fuga sa din România. Foştii procurori şefi adjuncţi ai DIICOT, Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea, au acuzat-o pe Laura Codruţa Kovesi că le-ar fi solicitat să tergiverseze dosarele privind privatizările strategice. Procurorul general Kovesi este suspectat că l-ar fi delegat pe procurorul Valentin Horia Şelaru, care era omul său de încredere în calitate de consilier personal, să emită soluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul Alro. Kovesi l-a adus pe acest procuror de la Serviciul teritorial Braşov al DNA la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie , l-a numit consilier al procurorului general şi l-a detaşat la DIICOT o perioadă scurtă de timp pentru a da NUP în cazul Alro faţă de Elena Udrea, Theodor Stolojan, Verestoy Attila ş.a. Procurorul general al României a avut o intervenţie diversionistă şi părtinitoare şi în cazul mitei oferite de fosta şefă a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, declarând că procurorii nu s-au referit la un partid politic şi că afirmaţia ar aparţine unuia din inculpaţii arestaţi în condiţiile în care trimiterea la un partid politic, respectiv la PDL, este consemnată în încheierea de arestare preventivă (atât în concluziile procurorului care a reprezentat Direcţia Naţională Anticorupţie cât şi în considerentele judecătorului care a dispus măsura arestării preventive), precum şi în rechizitoriul emis în cauză.

Conform unor informaţii apărute în cartea fostului procuror şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, intitulată „Prădarea României", la pagina 108, Laura Codruţa Kovesi este şantajabilă din partea şefului statului şi a serviciilor secrete. La numirea sa în funcţia de procuror general, în octombrie 2006, preşedintele Traian Băsescu a fost informat că soţul (Eduard Kovesi) şi tatăl acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmărirea informativă a SRI. Eduard Kovesi avea dosar de urmărire informativă la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta că ar fi furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, care actualmente este europarlamentar din partea Ungariei. Tatăl actualului procuror general al României, Ioan Lascu, a fost timp de 30 de ani procuror şef al Parchetului local Mediaş. Profitând de această funcţie, în exercitarea căreia a fost un colaborator apropiat al Securităţii şi al Miliţiei respectiv al Poliţiei, Ioan Lascu a fost un protector şi un beneficiar al afacerilor din capitala gazului românesc. Cu origini romanes, acesta avea obiceiul să se laude că a deţinut cea mai îndelungată funcţie de conducere în procuratura românească şi că a obţinut cea mai înaltă funcţie în procuratură pentru fiica sa. Ioan Lascu s-a pensionat anticipat în primăvara anului 2010, când a organizat o mare petrecere la un restaurant din Mediaş (Binder Bubi), ocazie cu care accesul în zonă a fost blocat de importante forţe de ordine, întrucât invitaţii de onoare erau procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul de interne Vasile Blaga şi directorul general de atunci al Societăţii Naţionale Transgaz, Florin Muntean.

Florin Muntean, un prosper şi controversat om de afaceri, beneficiar al unor afaceri bănoase cu statul (prin Transgaz şi Romgaz), fost deputat PDL, preşedinte de mai mulţi ani al organizaţiei municipale Mediaş a PDL, este cel mai bun prieten din Mediaş al tatălui procurorului general al României, Ioan Lascu. O dovadă a acestei prietenii este faptul că, în cursul lunii iulie 2010, Sergiu Lascu, fiul lui Ioan Lascu şi fratele lui Laura Codruţa Kovesi, a fost promovat de directorul general Florin Muntean director adjunct la Transgaz. Florin Muntean este şi cel mai bun prieten asumat declarativ de către ex-ministrul de interne Vasile Blaga, cu care a fost coleg de armată şi de facultate. Prin intermediul lui Florin Muntean, Vasile Blaga s-a cunoscut şi s-a împrietenit cu Ioan Lascu. Florin Muntean şi Ioan Lascu sunt apropiaţi şi de milionarul Ilie Carabulea, considerat cel mai bogat om de afaceri din judeţul Sibiu, cunoscut ca patron (asociat şi administrator) al holdingului Atlassib şi al Băncii Carpatica, despre care au apărut relatări în presă că ar fi contribuit cu suma de 1 milion de euro la campania electorală a PDL pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 2004 şi că în 2009 ar fi sprijinit substanţial în Spania, Italia şi Franţa campania de realegere a preşedintelui Traian Băsescu.

Numele afaceristului Ilie Carabulea a revenit în atenţia presei, cu ocazia arestării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie al fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Nicuşor Florin Apostu. Acesta a fost arestat în data de 27 octombrie 2010, fiind acuzat de săvârşirea a 12 fapte de corupţie într-o perioadă de 3 luni (august-octombrie 2010). Alături de prim-procurorul de Sibiu a fost arestat pentru complicitate la faptele sale de corupţie şi ofiţerul SRI Tiberiu Narcis Popescu, care racola „clientela" şi primea „onorariul" pe care-l transmitea lui Apostu. Conform unui articol publicat de ziarul „România Liberă" în data de 10 decembrie 2010, cu titlul „Fabrica de măsluit dosare penale de la Sibiu", prim-procurorul Apostu a fost cercetat ulterior pentru 252 de dosare penale măsluite, din care în 196 de dosare „a rezolvat" soluţii favorabile omului de afaceri Ilie Carabulea. Cert este că Nicuşor Florin Apostu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2010, în stare de arest, pentru 130 de infracţiuni, din care şapte infracţiuni de luare de mită, două infracţiuni de trafic de influenţă, o infracţiune de sustragere, două infracţiuni de favorizarea infractorului, patru infracţiuni de fals în declaraţii, 57 de infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale şi 57 de infracţiuni de uz de fals. Ilie Carabulea a fost trimis în judecată în stare de libertate pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă. Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii septembrie 2010, prim-procurorul Florin Nicuşor Apostu a primit de la omul de afaceri Ilie Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea holdingului Atlassib, lăsându-l să înţeleagă că are influenţă asupra procurorului general Laura Codruţa Kovesi. Prin rechizitoriu se mai reţine că, în perioada 2006-2010, prim-procurorul Apostu a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme, unul marca Audi A8 şi unul Volkswagen Passat, achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar încheiat între două societăţi din holdingul Atlassib condus de Ilie Carabulea, SC Atlassib Leasing IFN SA şi SC Intermedia SRL, care au achitat pentru Apostu TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la firmele lui Carabulea, în care Apostu a dat soluţii de netrimitere în judecată şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi. Dosarul a fost instrumentat de Serviciul Teritorial Alba Iulia al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar judecarea acestuia a fost strămutată rapid, probabil pentru a i se pierde urma, la Curtea de Apel Constanţa, unde a fost înregistrat sub nr. 1628/36/2010. Prin sentinţa penală nr. 27/P/15.04.2011, Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat pe fostul prim-procuror Nicuşor Florin Apostu la o pedeapsă de doar 3 ani închisoare, reprezentând minimul prevăzut de lege pentru infracţiunea cea mai gravă, luare de mită, şi fiind vădit nejustificată raportat la numărul şi periculozitatea infracţiunilor reţinute (124 de infracţiuni din care 5 infracţiuni de luare de mită, 2 infracţiuni de trafic de influenţă, o infracţiune de sustragere de înscrisuri, 2 infracţiuni de favorizarea infractorului, 57 de infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale şi 57 infracţiuni de uz de fals), precum şi la calitatea persoanei condamnate. Este de reţinut că instanţa l-a achitat pe Apostu pentru două infracţiuni de luare de mită şi că l-a condamnat pentru traficul de influenţă făcut pe lângă procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, pentru ca aceasta să promoveze un recurs în interesul legii pentru holdingul Atlassib, proprietatea lui Carabulea. Instanţa a fost îngăduitoare şi cu omul de afaceri Ilie Carabulea, pe care l-a achitat pentru infracţiunea de dare de mită şi l-a condamnat la 2 ani închisoare pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă.

Agenţia de presă HotNews, considerată o oficină a regimului Băsescu-Boc, a urmărit, printr-un articol intitulat „Prim-procurorul de Sibiu suna la tatăl procurorului general, Laura Codruţa Kovesi, să-i aranjeze omului de afaceri Ilie Carabulea o audienţă", publicat în data de 14 decembrie 2010, să-l scoată basma curată pe procurorul general al României, probabil datorită faptului că soţia directorului Dan Tapalagă, Monica Niculescu, fost judecător la Cluj Napoca, a fost colegă de facultate cu Laura Codruţa Kovesi. Monica Niculescu a deţinut şi funcţia de secretar general al Ministerului Justiţiei, în timpul ministeriatului Monicăi Luisa Macovei, în timp ce Dan Tapalagă a fost purtătorul de cuvânt al acestui minister. Foarte probabil că pe această filieră ( Macovei - Kovesi - Niculescu - Tapalagă ) au ajuns în massmedia stenogramele cu interceptări telefonice din unele dosare ale DNA sau DIICOT privind politicieni sau oameni de afaceri. Opinia publică trebuie să cunoască însă relaţiile foarte apropiate dintre prim-procurorul Apostu şi procurorul general Kovesi şi tatăl acesteia, Ioan Lascu, iar instituţiile statului trebuie să clarifice dacă aceştia au fost implicaţi în activitatea amplă şi organizată de traficare a justiţiei realizată de şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, care a cuprins sute de infracţiuni într-o perioadă relativ scurtă. O traficare atât de amplă şi organizată a justiţiei în scopuri pecuniare nu a avut precedent în România şi trebuie să ne pună pe gânduri, în condiţiile în care, potrivit informaţiilor noastre, prim-procurorul Apostu s-a lăudat că i-a fost naş de căsătorie actualului procuror general Laura Codruţa Kovesi, care i-a fost colegă la Parchetul Sibiu, şi s-a aflat în relaţii de prietenie cu tatăl acesteia. Este de reţinut şi că, în calitate de baschetbalist de performanţă la clubul CSU Sibiu, Apostu a susţinut-o pe Kovesi să practice acest sport la acelaşi club, de unde a fost cooptată în echipa naţională de junioare. Din stenogramele convorbirilor dintre Florin Apostu, Ioan Lascu şi Ilie Carabulea, publicate de HotNews, rezultă relaţia foarte apropiată dintre prim-procurorul de Sibiu şi procurorul general al României şi tatăl acestuia, chiar dacă la anumite pasaje apare, destul de suspect, menţiunea „neinteligibil". Astfel, Apostu şi Lascu se adresează cu „dragă" sau „drăguţule" şi se salută cu „Ciao. Pa". Pasajele mai sugestive din discuţiile purtate de Apostu cu Carabulea sunt următoarele: „M-a sunat şi tatăl fetei, şi romanca" (apropo de originea etnică); „A zis fără niciun fel de problemă, să facem un memoriu în atenţia ei"; „Şi se uită pe el şi ne dă un răspuns şi îi dă drumu când vine"; „Mă întâlnesc cu fata noastră joi şi vineri"; „Da, m-a invitat la Marriot extra. Zic: Tu eşti nebună? Sunt în concediu. Hai că trebuie să vorbim".

Procurorii DNA au ataşat la dosar o conversaţie dintre tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, şi prim-procurorul Apostu în care cei doi stabileau paşii ce trebuiau urmaţi pentru promovarea unui recurs în interesul legii (preluarea unui memoriu, deplasarea la Bucureşti), paşi care au fost urmaţi cu stricteţe. Apostu l-a rugat pe Lascu să o convingă pe fiica sa să primească memoriul Atlassib şi să accepte o audienţă pentru un recurs în interesul legii, ca să rezolve problema pe care Carabulea o avea cu modul de calcul al diurnelor şoferilor care plecau în străinătate. A mai fost ataşată o discuţie în care Apostu îi comunică lui Carabulea că a discutat atât cu tatăl lui Kovesi cât şi cu aceasta, care i-au spus să facă un memoriu în atenţia ei, la care urmează să-i dea răspuns favorabil. Totodată, a fost ataşată o discuţie purtată după circa o lună, respectiv în data de 7 septembrie 2010, în care Apostu îi solicită lui Carabulea să-i trimită memoriul pentru a-l duce lui Kovesi, cu care urma să se întâlnească la Bucureşti. Interesant este că, în data de 25 noiembrie 2010, la circa o lună după arestarea lui Apostu, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a declarat la Sibiu că nu a primit niciunul din cele 7 memorii pe care reprezentanţii Atlassib susţin că le-ar fi trimis în atenţia sa. Cu toate acestea, în data de 17 decembrie 2010, procurorul general al României a promovat recurs în interesul legii, pe baza a patru memorii ale Atlassib, care a fost însă respins ca inadmisibil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 21 februarie 2011. În mod suspect, procurorii DNA s-au limitat în anchetă la Apostu şi Carabulea, neextinzând cercetările referitor la implicarea lui Kovesi şi a tatălui ei şi nefăcând nicio referire la recursul în interesul legii introdus de procurorul general. Naşte suspiciuni şi faptul că procurorul general Kovesi a fost în biroul prim-procurorului Apostu cu câteva zile înainte de arestarea acestuia, dar DNA, care instalase tehnică de interceptare în biroul respectiv, nu a depus la dosar înregistrarea cu discuţiile purtate de aceştia. Nu este lipsit de interes şi faptul că Laura Codruţa Kovesi l-a ajutat pe omul de afaceri Ilie Carabulea când activa la DIICOT Sibiu, anchetând şi arestând membri ai clanului Circarilor, care solicitau taxe de protecţie de la şoferii autocarelor Atlassib care efectuau transporturi de persoane în Spania, Italia, Franţa ş.a. Acesta a fost un dosar piedestal pentru Kovesi, care a fost invocat drept un mare succes profesional cu ocazia promovării sale în funcţia de procuror general al României.

În anul 2007, ex-ministrul Vasile Blaga a primit, conform menţiunilor din declaraţia sa de avere, suma de 1.100.000 RON (circa 330.000 euro la vremea respectivă) de la doi apropiaţi ai lui Florin Muntean: 600.000 RON de la Doina Stoia, sora lui Muntean, angajată la SCGN Romgaz Mediaş, şi 500.000 RON de la Valer Crişan, prieten şi asociat cu Muntean la SC Baza Auto de Transport Mediaş, la care deţine funcţia de director general. Vasile Blaga şi-a trecut aceste sume în declaraţia de avere ca împrumuturi fără dobândă şi cu termen de scadenţă de 10 ani, respectiv la 1.07.2017. Chestionat de presă, Vasile Blaga a refuzat să ofere amănunte legate de identitatea şi localizarea celor doi generoşi creditori, precizând doar că-i sunt prieteni apropiaţi. Să tot ai asemenea prieteni generoşi, care să-ţi împrumute bani fără dobândă şi pe un termen atât de lung (10 ani)! Numai că, la o simplă şi minimă verificare, Doina Stoia şi Valer Crişan nu pot face dovada provenienţei sumelor pe care le-au împrumutat lui Vasile Blaga, având surse de venit modeste, astfel că se naşte întrebarea dacă suma de 1.100.000 RON nu a constituit o mită mascată, o răsplată via Florin Muntean, sora şi asociatul acestuia, pentru implicarea lui Vasile Blaga în promovarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror general al României. La fel, se pune întrebarea dacă suma de 1 milion de euro oferită PDL de Ilie Carabulea n-a reprezentat tot o mită mascată pentru promovarea Laurei Codruţa Kovesi în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere că la Sibiu şi în Parchetul General se discută că numirea acesteia a fost plătită de afaceristul sibian.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Daniel Morar, a fost numit în funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2005, tot la propunerea ministrului justiţiei de atunci, Monica Luisa Macovei. Daniel Morar a fost propulsat în această funcţie, la vârsta de 39 ani, de la Cluj-Napoca, unde era angajat procuror la Secţia de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, de către preşedintele PDL, Emil Boc, care era în perioada respectivă primar al municipiului Cluj-Napoca şi cu care a fost coleg de generaţie la Universitatea Babeş Bolyai, în perioada în care Boc a urmat cursurile Facultăţii de Filozofie. Procurorul Daniel Morar a intrat în atenţia opiniei publice, până la investirea în fruntea DNA, datorită unor arestări abuzive şi trimiteri în judecată imputabile, realizate la comandă politică, în perioada 1997-2000, ca în cazul fostului director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Liviu Ciupe, sau în cazul fostului primar al municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar. Pe fostul director Liviu Ciupe, cu apartenenţă politică la PD (vicepreşedinte judeţean ), procurorul Morar l-a arestat pentru abuz în serviciu, la comanda prefectului PNŢCD de atunci al judeţului Cluj, pe fondul unor fricţiuni locale şi centrale între PNŢCD şi PD, în perioada guvernării de coaliţie CDR-PD-UDMR. Achitat definitiv de instanţele din România, Liviu Ciupe a obţinut din partea Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) condamnarea şi obligarea statului român să-i achite despăgubiri de 500.000 de euro pentru perioada în care a fost arestat abuziv de procurorul Morar. În perioada arestării, mama lui Liviu Ciupe a murit de inimă rea, iar procurorul Morar a dat dovadă de totală neomenie refuzând să-i încuviinţeze arestatului să asiste, escortat de poliţişti, la înmormântarea mamei sale. Tot procurorul Morar l-a trimis în judecată, pentru infracţiunea de abuz în serviciu, la comanda regimului Emil Constantinescu, pe fostul primar al municipiului Cluj Napoca, Gheorghe Funar, care a fost achitat de toate cele trei instanţe care au judecat cazul. Întrucât în perioada guvernării PSD dintre 2001-2004 a fost neglijat şi marginalizat, neprimind nicio comandă politică şi nicio funcţie profesională, procurorul Morar a avut o reacţie de frustrare şi de răzbunare faţă de reprezentanţii PSD, după ce acest partid a ajuns în opoziţie în 2005.

După investirea în funcţie, procurorul şef al DNA şi-a dovedit recunoştinţa închizând celebrul dosar „Flota", în care Traian Băsescu fusese inculpat şi trimis în judecată anterior pentru prejudicierea economiei naţionale cu suma de 324 milioane de dolari, prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave. La câteva luni după ce Traian Băsescu a fost ales preşedinte al României, prin sentinţa penală nr. 293 din 27.09.2005, pronunţată în dosarul nr.4539/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, a restituit dosarul "Flota" la DNA în vederea refacerii rechizitoriului "având în vedere neregularitatea actului de sesizare a instanţei", respectiv pentru nesemnarea lui de cărre procurorul general al PNA. Sentinţa a rămas definitivă prin decizia Completului de 9 judecători nr. 312 din 05.12.2005. Astfel, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că restituirea dosarului s-a datorat nu imunităţii prezidenţiale sau necesităţii reluării urmăririi penale, cum a fost intoxicată iniţial presa, ci faptului că rechizitoriul emis în dosarul "Flota" nu a fost confirmat de fostul şef al PNA, Ioan Amărie, aflat în concediu, ci de adjunctul acestuia Gheorghe Suhan, căruia i-a delegat temporar atribuţiile de procuror general al PNA. Judecătorii Înaltei Curţi au apreciat, în mod curios, că: "În cauza de faţă procurorul general adjunct nu a confirmat rechizitoriul în numele procurorului general, ci al său personal. Astfel, ar fi trebuit să existe semnătura procurorului general adjunct Suhan Gheorghe în numele procurorului general Ioan Amărie, căruia să-i fi fost trecut numele, iar nu procurorul general adjunct Suhan Gheorghe să semneze în nume propriu ... procedând contrar, actul de sesizare al instanţei, respectiv rechizitoriul, este lovit de nulitate absolută datorită neregularităţii sale". Foarte important, în motivarea Curţii s-a mai arătat: "Înalta Curte... se află în situaţia de a restitui organului care a întocmit actul de sesizare, rechizitoriul, în vederea refacerii acestuia ...", iar dispozitivul sentinţei penale nr. 293 din 27.04.2005 prevede: "Restituie cauza privind pe inculpaţii ... Parchetului Naţional Anticorupţie, având în vedere neregularitatea actului de sesizare a instanţei".

În loc să semneze rechizitoriul întocmit în dosarul "Flota" şi să-l retrimită instanţei de judecată - aşa cum a dispus aceasta - procurorul şef Daniel Morar, numit în fruntea DNA de preşedintele Traian Băsescu, a repartizat dosarul unui procuror din subordine, care a dispus o nouă expertiză, ce a stabilit un prejudiciu de 0 lei, faţă de prejudiciul de 324 milioane dolari stabilit prin prima expertiză efectuată în cauză. În baza noii expertize, procurorii DNA au decis scoaterea de sub urmărire penală a unui număr de 76 de inculpaţi din dosarul "Flota", iar în privinţa lui Traian Băsescu au dispus disjungerea cauzei, motivând că şeful statului ar beneficia de imunitate prezidenţială şi nu poate fi cercetat. Astfel, dosarul "Flota" a fost tras pe linie moartă la DNA (ca toate celelalte dosare penale ale lui Traian Băsescu) în pofida faptului că 16 nave de mare tonaj din flota comercială a României au dispărut fără ca cineva să răspundă. Este de reţinut că ani de zile DNA nu a informat presa despre noua expertiză efectuată în cauză, până în februarie 2008, când, la şedinţa de bilanţ a DNA, încolţit de jurnalişti, procurorul şef Daniel Morar a recunoscut că, întrucât noua expertiză a stabilit că nu există niciun prejudiciu, s-a dat scoatere de sub urmărire penală pentru 79 de inculpaţi din dosarul "Flota", mai puţin pentru Traian Băsescu, despre care a spus că "are imunitate".

Aşa cum am mai arătat, prin rechizitoriul emis de PNA în dosarul "Flota" (20/P/2002) s-a stabilit, în baza unor rapoarte de control ale Curţii de Conturi şi ale Ministerului Finanţelor, precum şi a unei expertize efectuate în cauză, un prejudiciu de 324 milioane de dolari, cauzat de asocierea ilegală dintre CNM Petromin SA şi firma norvegiană Torvald Klaveness Group - Oslo, care a dus la înstrăinarea ilegală a 16 mineraliere de mare tonaj ale flotei României, vândute la preţuri derizorii, în urma unui plan iniţiat de Traian Băsescu în 1991, când era ministru al Transporturilor. La dosar există un document şi un act de control al Ministerului Finanţelor, care demonstrau că, în 1991, în calitate de ministru al Transporturilor, Traian Băsescu s-a numit pe el însuşi în consiliul de administraţie al unei firme mixte din Bahamas- "Petroklav Shipping" - în care erau acţionari CNM Petromin SA şi o firmă norvegiană din grupul Klaveness. Procurorii PNA au reţinut că din contul firmei din Bahamas, deschis la City Bank Londra, prin care s-au rulat milioanele de dolari, fără acordul cerut de lege din partea Băncii Naţionale a României, a dispărut în 1992 suma de 500.000 dolari, care a fost urmată de demisia lui Traian Băsescu din toate funcţiile deţinute la firma respectivă. Din actele de control de la dosar rezultă că navele româneşti au fost vândute pe simple facturi unor firme înregistrate în Liberia, pe ridicola sumă de un dolar fiecare, pentru ca ulterior să fie revândute la preţuri mult mai mici decât valoarea lor de piaţă unor firme private din România şi din alte state.

Conform site-ului Lumea Justiţiei - http://www.luju.ro/, din cei peste 500 de procurori care lucrează în Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) mai bine de jumătate, în frunte cu procurorul şef al DNA, Daniel Morar şi cu procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru, şi-au obţinut gradul de Parchet de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mulţi dintre aceştia şi-au obţinut gradul maxim profesional după ce au stat la DNA sau DIICOT doar câteva luni, după care s-au retras subit la parchetele de provincie de unde au fost aduşi, rămânând însă cu salarii şi privilegii de procuror de parchet general, după cum a afirmat şi preşedintele Traian Băsescu, la o şedinţă a CSM la care a participat. Departe de a fi tranşat, acest fenomen - care încalcă flagrant legea şi care a produs o crasă discriminare în sistemul judiciar - constituie un factor generator de corupţie şi dacă el va mai continua, România riscă să aibă preponderent numai procurori cu grade şi salarii de instanţă supremă, dar cu o experienţă şi pregătire precare, pe fondul unor costuri bugetare considerabile. Lumeajustitiei.ro a prezentat lista procurorilor din DNA şi DIICOT care şi-au luat gradul de procuror suprem, fără examen, ca urmare a deciziilor Secţiei de contencios administrativ a Înaltei Curţi, care a obligat CSM să se conformeze. Reţeta folosită era următoarea: se adresa CSM o cerere de avansare în grad, în urma numirii la DNA sau la DIICOT pe bază de interviu, pe care CSM o respingea imediat cu motivarea că legea nu permite avansarea în grad decât prin examen, dar hotărârea CSM era atacată la Secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care le admitea automat, graţie practicii judecătoreşti născute de această secţie, potrivit căreia hotărârea judecătorească bate legea.

Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT), Codruţ Olaru, a fost numit în funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2007, la vârsta de 37 de ani, la propunerea ministrului justiţiei Monica Luisa Macovei, în urma unei preselecţii organizate de procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi. În perioada 1996-1999 a lucrat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, în anul 2000 a fost numit prim-procuror al acestei unităţi de parchet, în anul 2002 a fost promovat procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, iar în 2003 s-a transferat în cadrul Biroului Teritorial Bacău al DIICOT. În anul 2006, sub ministeriatul Monicăi Macovei, este numit procuror şef al Serviciului Teritorial Bacău al DIICOT, dar, sub conducerea sa, această structură teritorială nu s-a remarcat cu niciun rechizitoriu de răsunet la bilanţul anual. Procurorul Codruţ Olaru a fost numit în fruntea DIICOT fără ca procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul justiţiei, Monica Luisa Macovei şi preşedintele Traian Băsescu să ţină cont de mapa sa profesională, din care rezulta că a fost implicat într-o serie de scandaluri şi că a fost subiectul unor acuzaţii grave venite din partea unor subalterni sau şefi ierarhici, privind săvârşirea unor fapte de abuz în serviciu, trafic de influenţă şi favorizarea infractorului, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău. Concret, actualul şef al DIICOT a fost acuzat că, în anul 2001, ar fi încercat să determine pe prim-procurorul adjunct Gabriela Burcă să-i scape de starea de arest, pe membrii unei reţele care a falsificat 15.000 de cupoane agricole şi 29.500 de timbre de marcaj utilizate de mafia alcoolului din Moldova, prejudiciind astfel bugetul de stat cu peste 2 milioane de euro, care au fost trimişi în judecată în stare de arest în dosarul nr. 672/P/2000 (cunoscut sub numele "dosarul interlopilor Niki-Tonio-Duţu-Laloi-Bulgaru").

În acest sens, prezentăm conţinutul referatului cu nr. 610/VI/14/2001 din 28 februarie 2001, întocmit şi semnat de către prim-procurorul adjunct de atunci al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, Gabriela Burcă, aflat în mapa profesională a procurorului Codruţ Olaru: „ Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, nr.610/VI/14/2001. Referat - 28 februarie 2001. Burcă Gabriela, prim-procuror adjunct: Din anul 1998, lucrez în sectorul judiciar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, iar din data de 8 noiembrie 1998 am fost numită în funcţia de prim procuror adjunct. În condiţiile unui volum foarte mare de activitate, în cadrul conducerii s-a stabilit împărţirea sarcinilor în aşa fel înât eu mă ocupam în întregime de sectorul judiciar, prin aceasta înţelegându-se şi semnarea întregii corespondenţe, planificarea serviciilor pe unitate şi planificarea procurorilor. Fără vreo discuţie prealabilă, de circa două luni, domnul Codruţ Olaru, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău a început să modifice planificările făcute de mine, treptat ajungându-se în situaţia în care am constatat că atunci când voiam să fac planificările ele erau deja făcute de domnul Olaru (...), din aceste planificări el excluzându-l pe procurorul Cristi Ursulescu, deşi acesta are în lucru dosare. Am întocmit prezentul referat în urma discuţiei purtate în şedinţa de analiză din data de 23 februarie 2001. În data de 22 februarie 2001, am declarat recurs împotriva încheierii de şedinţă din dosarul nr.1412/2001 al Judecătoriei Bacău, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a interzicerii de a nu părăsi localitatea a inculpaţilor Mitoiu Antonio şi Ştefan Adrian, arestaţi de Parchetul Judeţean Bacău pentru art. 215, art. 282, art. 283 şi art. 285 C.P. În aceeaşi zi, domnul Codruţ Olaru a venit la mine în birou, întrebându-mă de ce nu l-am anunţat că am promovat recurs, reproşându-mi că fac asemenea gafe în timpul controlului de fond, afirmând că îl rugase cineva de la Curte şi că-i promisese, şi nu ştie ce să raspundă când îl va întreba. În final m-a întrebat ce mai putem face, iar eu i-am răspuns, cum era şi normal, că nu-mi rămâne altceva de făcut decât să motivez recursul. În ziua de vineri, 23 februarie 2001, domnul Olaru Codruţ, foarte agitat şi supărat, mi-a reproşat că am declarat recurs în dosarul sus-menţionat fără să-i spun, că i-am stricat relaţiile cu judecătorii, că a promis cuiva de la Curtea de Apel că nu va declara recurs şi că acum nu mai ştie ce să-i spună acelei persoane şi că, oricum, recursul ar fi fost declarat şi ar fi fost respins, iar eu ar fi trebuit să aştept ziua de vineri, să discutăm şi abia apoi să declarăm recurs. Precizez că am declarat acest recurs după ce am văzut soluţia din dosarul Judecătoriei, la fel ca în alte cauze cu arestaţi, întrucât, atunci când am aşteptat până în ultima zi de recurs, inculpaţii erau deja puşi în stare de libertate, iar judecătorii ne reproşau că am aşteptat atât. (...) Comportamentul domnului Olaru Codruţ a creat disensiuni în cadrul unităţii, toată discuţia purtându-se de faţă cu ceilalţi procurori".

Totodată, redăm şi conţinutul adresei nr.776/VI/4/2001 din 5 martie 2001 întocmită şi semnată de prim-procurorul de atunci al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Valeriu Macovei, aflată de asemenea în mapa profesională a procurorului Codruţ Olaru : "Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Nr.776/VI/4/2001 - 5 martie 2001. Catre Procurorul General al PCA Bacau, Vasile Alixandri:
- este necesară o notă explicativă din partea domnului prim procuror Codruţ Olaru cu privire la cele petrecute şi de ce nu a informat conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău în legatură cu soluţia instanţei, măsura arestării preventive a celor doi inculpaţi fiind luată de PT Bacău, care a soluţionat şi dosarul cu rechizitoriu;
- din referat rezultă că atmosfera din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău este proastă, drept pentru care cerem explicaţii cu privire la modalitatea în care înţelege domnul Codruţ Olaru să conducă o unitate cu un mare volum de activitate în aceste condiţii (...). Prim-procuror Valeriu Macovei".

Pe de altă parte, în calitate de procuror şef al DIICOT, Codruţ Olaru, a fost bănuit că ar fi dosit stenogramele discuţiei dintre generalul Constantin Degeratu consilier pe probleme de apărare de siguranţă şi apărare naţională Traian Băsescu şi inculpatul arestat Omar Hayssam din sediul Parchetului General privind două dosare strict secrete de importanţă deosebită, referitoare la Omar Hayssam, Viktor Bout şi traficul internaţional de armament (628/D/P/2005 şi 121/D/P/2007). Fostul procuror şef adjunct al DIICOT, Angela Ciurea i-a acuzat în noiembrie 2009 pe procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, şi pe procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru, că i-au cerut „să lase mai moale" ancheta în dosarul privatizărilor strategice. Procurorul şef Codruţ Olaru ridică mari semne de întrebare şi pentru că DIICOT nu s-a sesizat şi nu a instrumentat dosare cu privire la contrabanda şi corupţia generalizate din vămile României, în condiţiile în care aceste infracţiuni comise în regim de crimă organizată ar fi fost în primul rând de competenţa sa, nu a DNA, suspiciunile fiind întărite de relaţia sa apropiată cu preşedintele ANAF, Sorin Blejnar. În vara anului 2008, procurorul şef Codruţ Olaru a fost implicat într-un accident de circulaţie cu maşina Parchetului General, iar anterior a fost implicat într-un accident de vânătoare, în care era să fie împuşcat de fostul primar al municipiului Bacău , Dumitru Sechelariu.

Primul adjunct al directorului Serviciului Român de Informaţii (SRI) generalul Florian Coldea, omul de încredere al preşedintelui Traian Băsescu în SRI şi şeful de facto al acestei instituţii, a fost propulsat, potrivit unor rudenii apropiate ale acestuia, de către primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, care, aşa cum am arătat, a deţinut funcţia de secretar executiv naţional al PDL şi este în relaţii apropiate cu preşedintele Traian Băsescu, care i-a fost naş de căsătorie şi de botez la unicul copil. Florian Coldea este originar din comuna Târnova, judeţul Arad, a absolvit un liceu industrial din municipiul Arad şi a făcut un an la Institutul Politehnic din Timişoara, unde a fost coleg cu Gheorghe Falcă, după care a urmat Academia Naţională de Informaţii. Primarul Falcă l-a prezentat şi l-a susţinut pe Coldea în faţa preşedintelui Băsescu, care, în primăvara anului 2005, când avea gradul de maior în SRI, l-a folosit în operaţiunea de salvare prin răscumpărare a celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, după care l-a promovat, la vârsta de 34 de ani, în funcţia de prim-adjunct al directorului SRI, cu rang de secretar de stat, şi l-a avansat ulterior până la gradul de general. Florian Coldea a fost promovat şi protejat şi de generalul Dan Gheorghe, originar tot din judeţul Arad, reprezentantul aripii conservatoare, de sorginte ceauşistă din SRI, fost ofiţer de Securitate, care în decembrie 1989 avea gradul de colonel şi funcţia de locţiitor al şefului Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) din cadrul Departamentului Securităţii Statului (DSS), care a blocat anumite dosare ale Revoluţiei, şi care a fost recuperat iniţial în Serviciul de Informaţii al Ministerului de Interne (0215), unde a devenit şef, şi apoi în SRI. La adresa generalului Coldea s-au lansat acuzaţii că ar fi fost folosit de preşedintele Traian Băsescu în operaţiuni de poliţie politică, ca, de exemplu în cazul notelor scrise despre trei judecători de la Curtea Constituţională (Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu), după declanşarea procedurii de suspendare a actualului şef al statului în aprilie 2007, sau în cazul urmăririi familiei senatorului PC Dan Voiculescu, care patronează trustul mediatic cel mai critic la adresa actualei puteri (Antena - Jurnalul Naţional). La adresa sa s-au lansat acuzaţii de deturnare de fonduri în cazul răscumpărării jurnaliştilor români răpiţi în Irak, respectiv că ar fi predat pentru răscumpărare doar 9 milioane de euro din suma cifrată între 12 milioane şi 13 milioane de euro, care a fost alocată de statul român în acest scop. La adresa sa s-au lansat şi acuzaţii de luare de mită, respectiv că ar fi primit suma de 350.000 euro pentru încheierea unui contract de achiziţii pentru SRI. La adresa sa s-au lansat şi acuzaţii privind favorizarea soţiei sale, Dorina (născută Negru), ofiţer SRI, prin promovarea în funcţiile de şef al Serviciului de Protocol al SRI şi apoi director adjunct al Centrului de Psihologie al SRI şi prin avansarea la gradul de locotenent colonel în timp ce se afla în concediu pentru creşterea copilului, încălcând astfel regulamentele militare. La adresa sa s-au lansat acuzaţii privind favorizarea vărului său primar, George Coldea, preşedinte director al firmei Medicare Technics, în afaceri cu aparatură medicală cu unităţi spitaliceşti din România. În acest sens, arătăm că, în cursul anului 2010, şeful Secţiei judeţene Satu Mare a SRI, colonelul Ştefan Coşarcă, a intervenit pe lângă conducerea Consiliului Judeţean Satu Mare să-l primească pe directorul George Coldea şi să-l sprijine prin achiziţionarea de aparatură medicală de la firma pe care o conduce, pentru spitalele preluate în judeţ. În plus, generalul Coldea este naşul de căsătorie al prefectului judeţului Arad, Călin Bibarţ, cu care este consătean, şi există suspiciuni că l-ar proteja atât pe acesta cât şi pe soţia sa, care este director general al Zonei Libere Curtici, prin care s-a efectuat contrabandă intensă cu ţigări şi alte produse accizabile.

O ultimă acuzaţie adusă generalului Coldea este că ar fi provocat un accident de circulaţie în timp ce conducea în Bucureşti un autoturism de serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice. Potrivit unor surse din SRI, confirmate de surse din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în anul 2008, generalul Coldea şi-a sărbătorit ziua de naştere (21 septembrie) împreună cu procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, după care, pe timp de noapte, s-au deplasat spre domiciliul acesteia, conducând personal un autoturism de serviciu. Pe B-dul Ştefan cel Mare, generalul Coldea a provocat un accident de circulaţie, respectiv a pierdut controlul volanului, a ieşit de pe carosabil şi a intrat cu autoturismul în copacii din faţa Clubului Dinamo, avariind grav partea din faţă a autoturismului, inclusiv parbrizul şi bordul acestuia. Circumstanţele producerii accidentului indică faptul că generalul Coldea se afla sub influenţa accentuată a băuturilor alcoolice. Vă puteţi închipui ce carnagiu s-ar fi putut întâmpla dacă la ora respectivă s-ar fi desfăşurat un meci de fotbal sau alt eveniment la stadionul Dinamo. Dosarul a fost muşamalizat ulterior de Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a intervenţiei procurorului general al României, respectiv de procurorul şef Ion Vasilache, promovat în această funcţie de procurorul general Laura Codruţa Kovesi şi avansat ulterior de preşedintele Traian Băsescu la gradul de general.

Generalul Alexandru Burian a fost promovat adjunct al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), pentru activitatea de informaţii, în anul 2005, după câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Traian Băsescu. Născut în 1956 şi originar din Baia Sprie judeţul Maramureş, Alexandru Burian a absolvit Şcoala de ofiţeri a Ministerului Apărării Naţionale de la Sibiu, după care a urmat Academia Politică din cadrul Academiei Militare Generale. Înainte de 1989 a devenit mare politruc în Armată, în calitate de activist plătit al CC al UTC. Între 1991- 1999 a activat în cadrul Direcţiei de Informaţii Militare a Ministerului Apărării Naţionale, iar în 1999 a fost promovat, pe filiera PNŢCD Maramureş, locţiitor al chestorului Virgil Ardelean , directorul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (denumită ''doi şi un sfert'') a Ministerului de Interne. După ce a fost promovat la SPP, unde coordonează activitatea de informaţii în calitate de adjunct al directorului Lucian Pahonţu, generalul Burian a devenit unul din oamenii cei mai de încredere ai preşedintelui Traian Băsescu din serviciile secrete, alături de generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului Serviciului Român de Informaţii (şeful de facto al principalului serviciu secret din România). Sub coordonarea sa, o parte importantă a SPP s-a transformat în ''poliţie politică '' în serviciul şefului statului, prin care acesta îşi urmăreşte şi controlează adversarii politici, îşi pune în aplicare planurile diversioniste şi exercită influenţă în beneficiul său şi al PDL.

În ultimii ani, generalul Burian a fost acuzat de massmedia că a constituit în cadrul SPP o unitate conspirată de poliţie politică , denumită '' Zeus'', în beneficiul preşedintelui Traian Băsescu, care reuneşte specialişti din diverse domenii detaşaţi de la alte servicii secrete,inclusiv specialişti în interceptări. Sediul acestei unităţi secrete este în Palatul Parlamentului şi se bănuie că aceasta a realizat înregistrarea discuţiilor în Comisia de anchetă a Elenei Udrea şi difuzarea selectivă a unor fragmente. Ex-colonelul SPP Mircea Găinuşe, care a activat la Secţiunea de Documentare Informativă, i-a adresat ,în 2009 , scrisoare deschisă preşedintelui Traian Băsescu, prin care i-a semnalat că în general în SPP şi în special în unitatea Zeus au fost integraţi ofiţeri din fosta Securitate, specializaţi în poliţie politică. Conform unui memoriu transmis de ofiţeri din SPP, generalul Alexandru Burian are ca principal executant pe colonelul Costin Nedelea transferat de la SRI, cu '' binecuvântarea'' generalului Florian Coldea. Costin Nedelea a absolvit Facultatea de Energetică şi este căsătorit cu fiica unui fost ofiţer de Securitate care a activat în DIE. A fost încadrat în SRI ca urmare a intervenţiilor făcute de socrul său, fără a îndeplinii toate criteriile de selecţie. După trei zile de la transferarea sa la SPP, a participat la examenul de ocupare a funcţiei de şef al unităţii informative din SPP, pe care l-a câştigat , cu toate că nu cunoştea specificul şi misiunile SPP, iar experienţa sa în muncă informativă era inexistentă, întrucât în SRI a activat ca şef de cabinet al generalului Ionel Marin, fost adjunct al directorului SRI, şi în cadrul Oficiului pentru Apărarea Secretului de Stat.

În urma dispoziţiilor date de generalul Burian şi colonelul Nedelea, ofiţerii aflaţi în subordinea lor îşi depăşesc competenţele, încălcând Constituţia şi legile privind siguranţa naţională, în sensul că se preocupă şi culeg informaţii despre anumite personalităţi politice îndeosebi din opoziţie dar şi care deţin funcţii în actuala guvernare (lideri de partide, parlamentari, miniştri ş. a.). Pentru a-şi atinge scopul au creat structuri conspirate, astfel că organizarea unităţii informative a SPP a devenit foarte încărcată. Ofiţerii conspiraţi ai SPP sunt infiltraţi în partide politice , în mass-media, în aparatul administrativ al Parlamentului şi al Guvernului şi chiar în SPP.Generalul Burian manifestă interes în obţinerea de informaţii despre adversarii politici ai preşedintelui Traian Băsescu, despre situaţia din instituţiile administraţiei locale(primării, consilii judeţene) conduse de partide adverse ale PDL, despre persoane fizice sau juridice care sponsorizează activităţi electorale şi conexe acestora, precum şi informaţii de la personalul SPP care asigură paza şi protecţia demnitarilor în legătură cu întâlnirile realizate şi discuţiile purtate sau cu mediile frecventate de aceştia. În acest scop a avut loc o avalanşă de angajări de cadre , în special în teritoriu, care să-şi arate devotamentul şi sprijinul total în susţinerea informativă în zonele respective a actualului preşedinte şi al partidului care îl susţine. Astfel, generalul Burian a avut în vedere acoperirea unor judeţe în care controlul politic al PDL nu se ridică la nivelul aşteptărilor ( Maramureş, Harghita, Covasna, Tulcea , Vrancea, Prahova, Constanţa, Timiş, Alba). Marea majoritate a noilor angajaţi provin din MAI şi MApN şi au fost colaboratori ai lui Burian în perioada în care s-a aflat în conducerea DGIPI, ca prim-adjunct al chestorului Virgil Ardelean , fiind ademeniţi cu funcţii şi dotări logistice deosebite (autoturisme, telefoane mobile, IT etc). În acelaşi timp, mai mulţi ofiţeri de informaţii din SPP, care nu prezentau încredere , au fost constrânşi de generalul Burian să se pensioneze, cu toate că nu îndeplineau condiţiile de vârstă, aveau rezultate foarte bune şi nu săvârşiseră abateri disciplinare. Urmând dispoziţiile şi indicaţiile generalului Burian, ofiţerii unităţii informative a SPP au devenit spaima serviciului, la ora actuală starea de spirit a SPP caracterizându-se printr-o neîncredere absolută a cadrelor, unele în celelalte.Generalul Burian, colonelul Nedelea şi alţi ofiţeri din subordinea acestora beneficiază de sporuri ilegale de salarii, primul încasând peste 100 milioane lei lunar, iar cel de-al doilea aproximativ 90 milioane lei. Drept răsplată pentru serviciile aduse în materie de poliţie politică, colonelul Nedelea a fost avansat general cu o stea de către preşedintele Traian Băsescu în ajunul Zilei Naţionale a României din acest an. În perioada de când activează în SPP, generalul Burian si-a sporit considerabil şi dubios averea: o vilă în Bucureşti, o vilă în localitatea natală Baia Sprie, mai multe conturi şi autoturisme de lux. Conform unor subalterni, menţinearea generalului Burian în funcţia de adjunct al directorului SPP este surprinzătoare în condiţiile în care acesta nu s-a evidenţiat decât prin brutaliatate, aroganţă, primitivism, pălăvrăgeală şi lăudăroşenie, mai ales la băutură , adică foarte des. Probabil aceste ''calităţi '' îi sunt apreciate de preşedintele Băsescu. Burian are, de altfel, obiceiul să se laude că este prieten de pahar cu preşedintele Băsescu şi că-l are la mână pe şeful său, generalul Pahonţu, întrucât este la curent cu multe afaceri ale acestuia din perioada când era şef la Jandarmerie, iar el era prim-adjunct la DGIPI. Burian face mare caz şi de legăturile sale cu masoneria şi cu Gheorghe Florea, zis ''Bere Bragadiru'', fost manager al fabricii de bere Bragadiru şi patron al fostului club de fotbal Rocar Bucureşti, mare maestru mason de rit Memphis (Otopeni), din care face parte şi adjunctul şefului SPP. Burian se mândreşte şi cu relaţiile pe care le are cu anumiţi oameni de afaceri, inclusiv cu redactori şefi de ziare, despre care afirmă că-i exploatează în orb ca surse de informaţii. Lista acestora fiind destul de lungă, o să o prezint cu altă ocazie.

Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), general Marcel Opriş, a fost numit în această funcţie cu rang de secretar de stat, de preşedintele Traian Băsescu în data de 7 decembrie 2005. Originar din localitatea Chieşd, judeţul Sălaj, Marcel Opriş a absolvit Facultatea de Electronică şi Informatică din cadrul Academiei Tehnice Militare din Bucureşti. După numirea în fruntea STS, generalul Marcel Opriş a fost fidelizat de preşedintele Traian Băsescu prin trei avansări în grad: general-maior (cu două stele), printr-un decret prezidenţial din 23 decembrie 2006, general-locotenent (cu trei stele), printr-un decret prezidenţial din 1 decembrie 2008, şi general cu patru stele, printr-un decret prezidenţial din 30 noiembrie 2011. Trei avansări, trei stele de general în doar şase ani. După alegerile prezidenţiale din 2009, generalul Opriş a fost acuzat că şi-ar fi pus oamenii să ajute PDL să numere voturile, precum şi că, în ziua votului, STS ar fi transmis sms-uri prin intermediul reţelei de telefonie mobilă, prin care Traian Băsescu era dat câştigător. Printr-un decret din 18 decembrie 2010, preşedintele Băsescu l-a decorat pe generalul Opriş cu Ordinul Naţional "Steaua României", în grad de ofiţer, pentru "rezultatele remarcabile obţinute în organizarea şi coordonarea STS". Pe de altă parte, prin legea bugetului de stat pe anul 2010, STS a beneficiat de cea mai mare majorare de buget, cu circa 40% faţă de anul precedent, alocându-i-se suma de 466,5 milioane de lei ( 113,8 milioane euro). STS a avut astfel în 2010 cea mai spectaculoasă creştere a bugetului în rândul serviciilor secrete, depăşind de două ori bugetul Ministerului Comunicaţiilor. Probabil că aceasta a fost răsplata pentru faptul că STS a manipulat rezultatul alegerilor prezidenţiale în noaptea de 6/7 decembrie 2009.

În cotidianul Gazeta de Nord - Vest din Satu Mare a fost publicat, în data de 12 decembrie 2009, un articol intitulat «Frauda electorală via STS a avut numele de cod "Taurul"», având următorul conţinut: „Conform unor angajaţi ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) Satu Mare reiese că în data de 6.12.2009, începând cu ora 13.40, moment în care Mircea Geoană îl depăşea cu mai mult de 5 procente pe Traian Băsescu, a fost pus în aplicare un plan de rezervă (planul B), la ordinul generalului Marcel Opriş, şeful STS, şi sub coordonarea vicepreşedintelui PDL Adriean Videanu. Concret, STS Satu Mare a avut o derivaţie secretă din schema STS conectată la un server din sediul central al PDL din Aleea Modrogan, având numele de cod „Taurul". Toate judeţele au avut derivaţie din reţeaua principală, mai puţin municipiul Bucureşti. Potrivit surselor din STS, în noaptea de 6 spre 7 decembrie, la ora 3,15, toate derivaţiile au fost dezafectate sub directa supraveghere a generalului Marcel Opriş, fiecare judeţ decuplându-se pe rând după ce s-au închis şi cheile pe datele finale. Despre acest fapt ştiu doar şefii judeţeni ai STS şi cadrele tehnice, respectiv doi subofiţeri care au realizat conexiunile. Toate conexiunile au fost operaţionale cu data de 6.12.2009, ora 1,30. Afirmaţia că toate datele au fost transmise prin intermediul telefoanelor mobile şi a telefonului guvernamental (T.O.) este falsă, deoarece toate datele au fost transmise electronic simultan cu cele oficiale. STS a avut inclusiv „spioni" de alarmă care semnalau acustic şi vizual depăşirea în procente a unuia sau altuia dintre candidaţi."

Generalul Marcel Opriş are şi probleme de integritate pentru care trebuie să se sesizeze ANI şi DNA. În mod dubios, de când este director la STS, o firmă aparţinând unor prieteni de familie (soţii Dumitru Octavian şi Iuliana Nicolau), denumită Quality Business Solutions SRL, la care soţia generalului Opriş, Camelia, este angajată şef administrativ şi contabil, a câştigat nu mai puţin de 51 de contracte publice scoase la licitaţie de STS. Valoarea totală a celor 51 de contracte este de 28.748.709 lei, fără TVA (peste 7 milioane euro). În mod dubios a crescut şi averea generalului Opriş după numirea sa în fruntea STS. Astfel, dacă la numirea în funcţia de director al STS, singura proprietate a familiei Opriş era un apartament în Bucureşti, după un an (în 2007), generalul Opriş a cumpărat un teren de 3,4 hectare în Podu Dâmboviţei, în judeţul Argeş, într-o zonă de mare interes imobiliar datorat dezvoltării turismului rural, iar după încă un an (în 2008), a mai cumpărat 25 de hectare la Podu Dâmboviţei, precum şi 450 de metri pătraţi intravilan în Bragadiru, lângă Bucureşti. În 2009, generalul Opriş şi-a cumpărat un apartament de vacanţă la mare, la Eforie. Pe lângă aceste achiziţii imobiliare, în perioada 2006-2009, generalul Opriş a pus deoparte 135.000 de euro (în trei conturi), de pe urma cărora câştigă anual peste 10.000 de euro din dobânzi. Este de reţinut că, în calitate de bugetar, generalul Opriş câştigă 133.337 de lei (31.000 de euro) pe an din salariu, la care se adaugă indemnizaţia de membru în Consiliul de administraţie al Institutului de Cercetări pentru Energie Electrică, de 20.000 lei pe an. Soţia sa realizează 20.000 de lei pe an din salariu, rezultând că soţii Opriş au obţinut un venit total de 173.337 lei (circa 41.000 de euro) pe an.

Generalul Vasile Sarcă. Actualul adjunct (al doilea) al directorului SIE s-a născut pe data de 20 mai 1958, la Brăila. A absolvit Institutul Politehnic Bucureşti. Conform Anuarului Diplomatic şi Consular tipărit de MAE, Sarcă a fost viceconsul începând din 15.04.1992. Între 1982 şi 1987 a fost inginer la Institutul de Cercetări Transporturi. Figurează în perioada 1987-1992 la Ministerul Comerţului şi Turismului, timp în care se pare că a făcut şi şcoala Centrului de Informaţii Externe (CIE, fost DIE) de la Brăneşti. O instituţie special creată de sovietici, apoi transformată de generalul DIE Ion Mihai Pacepa pentru lupta împotriva structurilor euro-atlantice şi îndoctrinarea tinerilor ofiţeri de informaţii externe. În iulie 1992, Vasilică a fost numit viceconsul la Consulatul General de la Bratislava.

În 1993, vechiul ofiţer DIE/CIE activa ca secretar II la Ambasada României de la Praga. A spionat mai bine de 5 ani în Cehia şi în Slovacia, surorile noastre europene. Surse din SIE spun că Sarcă a fost adus în Centrală la o direcţie care se ocupa cu zonele învecinate ale României. Tocmai de aceea, cei peste 5 milioane etnici români din jurul graniţelor ţării noastre au fost uitaţi de autorităţi. Al doilea adjunct al directorului, Vasile Sarcă a fost înaintat la gradul de general de fostul preşedinte Ion Iliescu în anul 2001. Conform site-ului SIE, fostul spion a deţinut mai multe funcţii:
1997 - 2000 - ofiţer operativ informaţii (şef birou)
2000 - 2001 - locţiitor şef direcţie (Secretariatul General)
2001 - 2004 - şef direcţie (Secretariatul General)
2004 - 2005 - şef direcţie generală (resurse umane)

Din 18 noiembrie 2005 - Sarcă este adjunct al Directorului SIE. Vasile Sarcă este bun prieten cu alt "năstasian" cunoscut, generalul (r) Marcel Alexandru. Presa centrală l-a semnalat pe DJ Vasile ca fiind omul care împărţea banii de "operativ", bugetul invizibil al Serviciului de Informaţii Externe. Se specializase în dibuirea posesorilor de cărţi rare pentru colecţionarul numărul unu al ţării, Adrian Năstase. Putea dispune de o listă de pe vremea Securităţii cu cei mai importanţi colecţionari de opere de artă, SIE fiind deţinătoarea documentelor sensibile ale fostului Departament al Securităţii Statului (DSS). La toate acestea s-a adăugat şi prietenia cu graficianul Gabi Pendea, directorul "Muzeului Cărţilor Rare". În prezent, fostul spion de la Praga şi Bratislava este general de brigadă în conducerea unui serviciu secret european, nelipsit de la toate întrunirile importante ale angajaţilor MAE.