“Munții noștri aur poartă, /Noi cerșim din poartă-n poartă.” /De-am închide-a Țării poartă, /Alții ne-ar cerși la Poartă!/Însă Hoții-s chiar din Țara /Trădători la cei de-afară! /Doamne Iartă-i! Ești în Drept!/Însă Du-i hăt în deșert!/Doamne, Dă-i la Neam unire /Și Dă-i demnă cârmuire. /Că-i prea mult blajin și laș /Și supus stă la borfași!/O Neam românesc din Daci /Nu mai cerși doar pozmaci /Ci Ridică-te creștin /Ca să scapi de cel Hain!
duminică, 30 septembrie 2012
Sindromul maimuţei din cocotier
Afrodita Iorgulescu
Profesor universitar doctor matematician
Se spune - nu am văzut cu ochii mei - că dacă treci pe lângă un cocotier în care se află
o maimuţă, poţi obţine uşor nuci de cocos din cocotierul
respectiv, aruncând o piatră sau alt obiect către maimuţă: ea
îţi va răspunde aruncând către tine o nucă de cocos.
Mi-am adus aminte de această poveste în aceste zile ale
“loviturii de stat eşuate” din ţara noastră (“eşuată” pentru că
boicotul referendumului şi decizia CCR asupra
referendumului l-au adus înapoi pe domnul Preşedinte
Băsescu, altfel, dacă domnul Băsescu era demis şi alegeam alt preşedinte, era
“reuşită” ?) .
Nu am să mă refer aici la absurdul - şi nocivitatea pentru România a – catalogării, de
către unii români, a hotărârilor Parlamentului de demitere a preşedinţilor celor două
camere (în urma modificării structurii lor politice) şi de suspendare a Preşedintelui
României (în urma încălcării repetate a atribuţiilor sale) drept o “lovitură de stat”.
Am să mă refer la intervenţiile externe în această cauză.
De ce au sărit ca arse personalităţi din U.E. şi din S.U.A. în apărarea domnului
Băsescu şi deci a P.D.L.? Opinia mea fermă este că din interes: îşi vedeau periclitate,
fiecare în felul său, direct sau indirect, interesele. Să vedem câteva.
Ştim că domnul Preşedinte Băsescu şi P.D.L. au dat numeroase semnale că sunt de
acord cu exploatarea aurului preconizată de proiectul R.M.G.C. la Roşia Montană, iar
în spatele companiei Gabriel Resources Ltd. din Canada stau acum mulţi americani
influenţi. Loby-ul făcut de R.M.G.C. pe lângă diferite comisii din Parlamentul
Europen este mai mult sau mai puţin cunoscut. În fapt, trei proiecte de exploatare a
aurului în Apuseni de către companii mixte în care statul român este minoritar
aşteaptă undă verde: proiectul Roşia Montană şi proiectul adiacent Bucium, ale
R.M.G.C., şi proiectul Certej, al Deva Gold. Ori, U.S.L. se opune acestor proiecte, care
fac ca practic tot aurul să plece în afară, noi rămânând cu cianurile.
Ştim că domnul Preşedinte Băsescu şi P.D.L. sunt încântaţi de exploatarea gazelor de
şist de către compania americană Chevron. Domnia sa a spus că prin aceasta
România va deveni independentă de gazul rusesc, ignorând faptul că Chevron deţine
cele două acorduri petroliere în România în proporţie de 100 % şi că legea petrolului
cere de la Chevron doar o redevenţă în bani, nu în gaze - ignorand deci că tot gazul de
şist ce ar fi obţinut de Chevron ar pleaca în afară. Domnia sa acuză total nefondat
opozanţii că susţin interesele ruseşti legate de gaze. Ori, U.S.L. (guvernul Ponta) a
instituit un moratoriu legat de gazele de şist.
Ştim că Parlamentul European (PE) are 754 membri aleşi prin vot direct pentru 5 ani
, proporţional cu populaţia fiecăreia din cele 27 de state membre (minimum 6,
maximum 96 membri per ţară din 2014), că PE are acum 7 grupuri parlamentare şi
că Partidul Popular European (PPE), cu 271 membri, este cel mai numeros grup,
Alianţa Progresivă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) cu 188 membri, fiind pe
locul al doilea şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), cu 85 de
membri, fiind pe locul al treilea. România, la populaţia sa declarată de 21,5 milioane
de locuitori la alegerile pentru PE din 2009, are acum 33 de membri în PE: 14 în PPE
(P.D.L. cu 11 membri, U.D.M.R. cu 3 membri, în timp ce P.N.Ţ.C.D. (P.N.Ţ., prin
demersul lui Corneliu Coposu din 1987, a aderat la Internaţionala Creştin Democrată
şi a fost înregistrat sub denumirea de P.N.Ţ.C.D. la 8 ianuarie 1990) nu are membri
în PPE, fiind ţinut în afara Parlamentului din România), 11 în S&D (de la P.S.D.), 5 în
ALDE (de la P.N.L.), şi 3 neînscrişi în nici un grup. În Franţa, în urma ultimelor
alegeri, partidul lui Sarkozy, reprezentat în PPE, a pierdut în detrimentul
socialiştilor, reprezentaţi în S&D, iar în România, în decembrie 2012, trendul este ca
P.D.L. să piardă masiv alegerile în favoarea U.S.L.. Aşa că, la alegerile viitoare din PE
din iunie 2014, există riscul pentru PPE să piardă masiv din membri sau chiar
supremaţia în PE.
Iată deci câteva din problemele care preocupă cred U.E. şi S.U.A., şi care le-au
determinat să sară în apărarea domnului Băsescu şi implicit a P.D.L., fără să se
gândească la – sau fără să le pese de – resentimentele ce pot lua naştere la adresa lor
în cei 7,4 milioane de români care au votat în favoarea demiterii domnului
Preşedinte Băsescu la referendumul din 29 iulie.
Dacă ne uităm în istoria României secolului 20, vedem tot interese şi presiuni
externe. Să amintesc câteva:
În perioada interbelică, au existat două tabere în politica economică românească: a
celor care au promovat politica prin noi înşine (proclamată de către P.N.L. încă
înainte de primul război mondial) şi a celor care au promovat politica porţilor
deschise (în care intrau toate celelalte partide politice din România) .
Teoreticianul incontestabil al politicii prin noi înşine a fost Vintilă Brătianu, care a
fundamentat programul prin noi înşine sub forma lui integrală – aceea a
naţionalismului economic- care rezerva primul loc „forţelor vii ale naţiunii”, adică
capitalului, muncii şi iniţiativei româneşti.
Adepţii politicii porţilor deschise dădeau liber capitalului străin în România, fără
restricţii.
Celebra Lege a minelor din 1924, comună pentru mine (aur etc.) şi petrol, scoasă de
liberali în cadrul politicii prin noi înşine, prevedea printre altele ca resursele
naturale, printre care aurul şi petrolul, să fie exploatate doar în companii mixte în
care capitalul românesc să aibă cel puţin 60 % participare. A existat o puternică
presiune externă, europeană şi americană, ca legea să fie modificată. Trebuie să
amintim activitatea diplomatică strălucită desfăşurată de N. Titulescu pentru
protejarea intereselor României: „România a putut face faţă la toate nedreptăţile.
Greşelile i-au fost întotdeauna măsurate cu metrul. Nedreptatea şi dreptul, cu
milimetrul”. Citez din istoricul Gh. Buzatu: “Fiind de acord cu o întrepătrundere a
intereselor României cu cele ale puterilor apusene, diplomatul (N. Titulescu) se
pronunţa pentru respectarea reciprocităţii, respingând ferm orice ingerinţe în
treburile interne ale ţării sale. Cu referire specială la bogăţiile naţionale, el a afirmat
pe atunci, la Geneva, „suveranitatea” deplină a dreptului intern. Totodată, într-un
subcomitet al Societăţii Naţiunilor el s-a opus cu tărie celor care insistau pentru
internaţionalizarea bogăţiilor naturale ale statelor posesoare, precizând – cu
menţiune anume la petrolul românesc – că „nu acceptă” presiuni pe această temă
asupra guvernului de la Bucureşti. ...Într-o epocă dominată cum se ştie de presiuni
ale trusturilor internaţionale şi de tentative de internaţionalizare a bogăţiilor solului
şi subsolului, Titulescu remarca cu sagacitate: „Când în România era nevoie de
credite, de maşini, de susţinerea schimbului ei, nu aud niciodată vorbindu-se de
internaţionalism.Când statele străine au nevoie de bogăţiile României,
internaţionalismul apare imediat”. De aici, propunerea fermă a diplomatului român
în faţa forului de la Geneva unde reprezenta ţara: „Să ne punem în comun acord
riscurile şi nevoile şi pe urmă să căutăm cum internaţionalismul se poate împăca cu
suveranitatea naţională”. » (vezi Anexa pentru mai multe citate foarte concludente).
În 1929, în urma presiunilor externe, după pierderea alegerilor de către liberali, legea
minelor din 1924 a fost abrogată (amănunte în Anexă).
După 1989, în România, legile separate ale minelor şi petrolului au fost concepute în
spiritul politicii “porţilor deschise”, fiind din ce în ce mai defavorabile statului român
(legea petrolului în perioada 1990-1995 prevedea împărţirea producţiei, avantajoasă
statului, legea petrolului 134/1995 prevedea concesiunarea, cu redevenţă variabilă în
natură, pentru ca în legea petrolului 238/2004, redevenţa petrolieră să devină fixă,
de maximum 13,5 %, şi în bani, nu în natură). Astăzi, UE ajutată de FMI (sau invers
?) aproape că au reuşit sa impună internaţionalizarea bogăţiilor naturale ale
României; sărăcia, ţiganii, etc. au rămas însă ale României.
După cel de-al doilea război mondial, occidentul a fost de acord ca ţara noastră să
intre sub sfera de influenţă rusească în proporţie de 90 % (celebrul petec de hârtie
scris la Yalta) şi a închis deci ochii la comunizarea ţării. În zadar M.S. Regele Mihai a
cerut ajutor occidentului; în zadar i-am aşteptat pe americani să vină să ne salveze,
cei mai curajoşi dintre noi rezistând şi murind cu arma în mână în munţi: nu au
venit, nici măcar nu au răspuns M.S. - nu era în interesul lor, am aflat după aceea.
Europeni şi americani, deopotrivă, au asistat pasivi la ororile comunismului din ţara
noastră, spunând apoi că n-au ştiut ce se întâmplă.
A venit în sfârşit anul 1989: am scăpat (nu ştim exact cum nici acum) de comunism –
ultimii din Europa. Am fost foarte fericiţi că vom începe o viaţă nouă, mai bună, doar
au venit în sfârşit americanii - şi europenii. Ni s-a dat puţină atenţie, am dat petrolul.
Ni s-a mai dat puţină atenţie, am dat cimentul, apoi gazele, şi tot aşa. Au disparut
fabrici, au apărut mall-uri în locul lor. Ni se dau bani cu împrumut, cu dobandă, dăm
întreprinderi de stat viabile. Acum se doreşte să dăm şi aurul şi gazele de şist şi să
privatizăm ultimele întreprinderi de stat importante.
În 2007, am intrat în Uniunea Europeană: nu eram pregătiţi să stăm la masă cu ei,
nu ştersesem încă urmele celor 50 de ani în care am fost ţinuţi în bezna
comunismului. Dar li s-a făcut milă de noi, credeam, şi ne-au acceptat cum eram: în
interesul nostru, sau şi al lor, sau mai ales al lor ? o piaţă de desfacere aşa mare cât
România, resurse naturale, o sursă de specialişti buni, pregătiţi gratis... În loc să ne
primeasca în UE cu scuze, că ne-au împins după cortina de fier pentru atâta timp,
europenii au început să ne certe că nu suntem la nivelul lor; păi cum să fim la acelaşi
nivel, când am trăit în condiţii aşa de diferite ? Aveam Parlamentul român, dar acum
Parlamentul European este deasupra lui, legile europene având prioritate faţă de
legile româneşti. Aveam partidele politice româneşti şi lupta pentru putere din
România, dar acum partidele politice europene şi lupta pentru putere din UE sunt
deasupra lor, adică partidele şi lupta pentru putere din România sunt parte a
partidelor şi a luptei pentru putere din UE. Am intrat într-o uniune pe care o
credeam ideală în naivitatea noastră, în care credeam că suntem egali, dar se pare că
“egalitatea nu este pentru căţei”, că “ unii sunt mai egali decât alţii”. Am scăpat de
Uniunea Sovietică, am dat de Uniunea Europeană; am scăpat de emisarul şi
comisarul sovietic, am dat de emisarul american şi de comisarul european. Toată
lumea ne urechiază, când are un interes de atins. Istoria se repetă (vezi Anexa).
Dezamăgire mare şi o singură concluzie: trebuie, la rândul nostru, să vedem care este
interesul României şi să-l apărăm, cu demnitate şi înţelepciune !
Lasând pe planul doi adversitatea dintre anticomunişti şi (neo)comunişti, se
conturează, în opinia mea, din nou, în mod natural, cele două vechi tabere, în funcţie
de politica economică românească şi de conjunctura economică mondială actuală:
- cei ce susţin politica prin noi înşine (lângă P.N.L. au venit P.S.D. şi P.C., formând
alianţa U.S.L.; mai sunt lângă P.N.L, se pare, grupul din jurul fostului Preşedinte
Emil Constantinescu şi P.N.Ţ.C.D. (aripa domnului Ciorbea - conţinând nucleul
original, serios al PNŢCD - cea purtată prin tribunale din 2008 de aripa Pavelescu şi
de “justiţia independentă”) şi
- cei ce susţin politica porţilor deschise (P.D.L. şi Preşedintele Traian Băsescu; mai
nou, se pare, Partidul Noua Republică, P.N.Ţ.C.D. (aripa Pavelescu) şi două
fundaţii).
“Războiul” pentru o Românie puternică, într-o UE puternică, trebuie să înceapă.
Să începem prin a da jos, prin vot, în decembrie, maimuţele din cocotier, înainte ca
să dispară din el toate nucile de cocos.
Bucureşti, 6 septembrie 2012
P.S. Toate aceste probleme nu se discută de obicei în public, iar răspunsurile sunt
date în şoaptă (de multe ori într-un limbaj suburban), pe la colţuri (de multe ori sub
formă de comentarii pe internet), ca în vremurile pe care le credeam apuse pentru
totdeauna.
vineri, 28 septembrie 2012
Democrația Capitalistă versus Democrația Ecologistă
Franklin D. Roosevelt, singurul președinte al Statelor Unite ale Americii care a avut peste 2 mandate, în mesajul lui pentru Congres la 29 aprilie 1938, avertiza asupra pericolelor creșterii puterii private: The liberty of a democracy is not safe if the people tolerate the growth of private power to a point where it becomes stronger than their democratic state itself. That, in its essence, is fascism—ownership of government by an individual, by a group, or by any other controlling private power. Savantul, filosoful și analistul Noam Chomsky zicea: A basic principle of modern state capitalism is that costs and risks are socialized to the extent possible, while profit is privatized.
În pâcla dimineții de primăvară se discerne sub noi câte o insulă înconjurată de apele mediterane albastre, câte un munte cu vârful acoperit de zăpadă… apoi peisaje continentale sterpe, înierbate și cu tufărișuri… văi uscate. În urmă cu 5 mii de ani, pe aici mai trăiau leii, sălbatici. Dar au fost exterminați, pădurile au fost tăiate în mare parte, caprele domesticite au ros tot ce se putea pe mari suprafețe, peisajul a fost transformat radical. Te întrebi oare din ce trăiesc oamenii aceștia… în afară de banii din turism, pește, ulei de măslin, portocale? Și datorie peste datorie?
Atena are vreo 5 milioane de oameni. Deși se zice că este criză și de fapt țara este în incapacitate de plată, înglodată în datorii, totuși în zonele central ale capitalei, mai ales pe lângă Acropole, străzile sunt pline de turiști, taverne/ terasele supra-aglomerate, adică nu se simte ceva ciudat. La fel pe șosele se revarsă nenumărate mașini, o circulație de parcă resursele ar fi nelimitate. Dacă vezi standardele de viață, este enormă cantitatea de energie/ resurse necesare… pentru a o întreține… De unde poate să fie asigurat acest flux de materie și energie? Cât de posibil este să fie menținut pe termen lung? Pe datorie se poate trăi o scurtă perioadă, dar apoi…? Dacă ajungi și pe străzi mai lăturalnice, vei vedea că se schimbă culoarea oamenilor, și apar din ce în ce mai multe saltele și pături jegoase, pe care se odihnesc cei care nu mai au altă variantă. Un bărbat întins pe saltea, citind o carte… este ceva aparte. Averea bogătașilor crește, iar ceilalți ajung să se zvârcolească. Ura față de bancheri, față de economiști, industriași, capitaliști, dar și față de politicienii europeni și locali, ajunge la cote inimaginabile. Unde este mult discutata dezvoltare durabilă? Trăim vremuri interesante. Comunismul a sucombat, capitalismul vestic este legat la aparate… care îl mențin în existență. Democrația… are și ea probleme?
Aici prin Atena a fost inventată democrația. Cu mult timp in urma, grecii antici în ale lor orașe-state, au considerat că poate exista o societate în care norma să fie libertatea individuală a cetățeanului și libertatea de exprimare (nu a femeilor, metișilor și sclavilor). Oamenii liberi votează și decid legile, direcțiile strategice de înaintare în viitor. Cei care nu participau la viața politică erau denumiți idioți, iar termenul se păstrează până azi (doar că acum pare că sensul este oarecum inversat). Își alegeau acei greci antici niște conducători, pe perioade determinate… iar ei răspundeau pentru faptele lor, de multe ori cu viața. Au considerat ei că acest tip de societate este o alternativă viabilă și de preferat față de tirania discreționară exercitată de faraoni, regi, împărați care decideau din tată în fiu cui să îi taie capul în fiecare zi. Cei care trăim în actualele “societăți democratice”, parcă uităm în câteva secunde cam cum este atmosfera unei societăți nondemocratice, dictaturi comuniste, dictaturi militare, dictaturi ale regilor/ reginelor care supraviețuiesc și azi în variate-state. Absurdistane cu monarhii-democratice, unde poți alege o parte a conducătorilor, deasupra cărora tronează simbolic sau în putere ceva regină sau rege, ceva familie regală și copii copiilor lor care vor avea nenumărați bani absorbiți de la supuși… fraierii care se vor naște.
Din analiza empirică rezultă idea că democrațiile sunt superioare dictaturilor, cel puțin în privința libertății umane… un element important dacă nu cea mai important componentă a existenței (cât timp nu tu ești regale dictator). În democrațiile actuale, candidații fac un concurs de promisiuni electorale, fiecare promite verzi și uscate, creșterea nivelului de trai, creștere economică, investiții în sănătate, învățământ, cultură, apărare șamd, cam orice ce “poporul” vrea să audă; în speranța unor voturi “și mai multe”… nu se prea abțin de la promisiuni… și nimic nu îi oprește să vorbească populist despre lucruri pe care doar proștii cei mulți pot să le creadă. Promisiunile electorale sunt glume rapid uitate, dar frecvent “se forțează creșterea” cu profituri private chiar și pe bază de datorii publice… care vor fi plătite de alții. Întrebarea este, până unde oare se poate merge cu acumularea de datorii?
Sistemul acesta capitalist, bazat pe idea creșterii fără limite în lumea în care resursele sunt finite, a dat faliment. Această stare de fapt face ca veniturile să scadă, locuri de muncă să dispară, iar oamenii să caute soluții acolo unde ele nu mai există. Deși grecii în general au un stil relaxat, poate indiferent- optimist, în 2011 rata suicidului a crescut cu 40% față de anul anterior. Pensionarul care a contribuit o viață întreagă la fondul de pensii, și acum vede că este împins în mizerie, trebuie să aibă o senzație aparte. Evident, crește numărul celor care ajung să doarmă în stradă… În Grecia zilelor acestea, atmosfera este afectată de gestul farmacistului pensionar care zicând că nu vrea să ajungă să caute prin gunoaie, că nu mai poate exista în demnitate, a ajuns să își tragă un glonț în cap în fața Parlamentului Elen. Bătrânul era un om decent, educat… cu un stil de viață auster. Nu mai suporta măsurile de austeritate; probabil că nu avea antrenament. A devenit un simbol, un erou național. A reizbucnit scandalul cu tinerii și adulții care ies la bătaie, când nu mai au ce pierde. Discuții aprinse, vehemente despre crima împotriva populației, despre FMI și UE, despre disperarea supraviețuirii în condiții de dezastru economic…
5 aprilie 2012. Seara privesc cum prin centrul Atenei se luptă oamenii cu poliția… la o zi după gestul bătrânului farmacist. O tragedie grecească este când se termină vinul și oamenii încep să vadă că există o mică problemă reprezentată de o mare datorie… imposibil de plătit. Zilele anterioare au fost dezbateri pe la conferința despre sustenabilitate la care am participat aici, despre statele falimentare, care nu mai pot susține sistemele de sănătate, educație, siguranță publică, mentenanța de infrastructură, apărare etc. Am dezbătut variate aspecte ale crizei care nu putea să fie evitată în contextul unei dezvoltări non-sustenabile promovate de capitalism. Privesc oamenii care urlă pe stradă, hoardele de polițiști cu scuturi, căști și măști de gaze, trăgând cu gaze lacrimogene pentru a dispersa oamenii furioși… oameni care aruncă cu ce au la îndemână… adus de acasă. Capete sparte, cruce roșie… lumânări. De pe o stradă hiperturistică iese un trenuleț cu turiști, trece printre protestatari, imediat apoi locul este eliberat prin gaze lacrimogene… turiști cu ochii înlăcrimați, tușind și strănutând… o tragicomedie. Parcă este prezentarea live a discuțiilor teoretice din zilele anterioare.
De ce sunt acestea relevante? Pentru că există posibilitatea ca ‘modelul’ să se răspândească, dacă vezi cam cum arată situația prin Spania (șomaj de aproape 50% în rândul tinerilor…), dar și prin Portugalia, Italia șamd. Contaminare de la o țară la alta, de fapt falimentul capitalismului. Circul acesta cu demonstrații, proteste, lupte de stradă, este un început promițător pentru frumoasa noastră UE. Dacă acestea se derulează în Uniunea Europeană, o zonă bogată și care este visul africanilor, ne putem da seama cam ce frumos este să exiști uman la nivel global… în zonele sărace, ale căror resurse naturale au fost spoliate de zonele până acum considerate bogate.
Până nu demult, Grecia era una dintre respectabilele țări membre ale Uniunii Europene, care a absorbit masiv fonduri comunitare, care avea un turism dezvoltat și unde dificil primeai viză să poți vizita țara… că nu era nevoie de tine. Datoriile ei se acumulau, se rostogoleau, și au ajuns de necontrolat, au fost șterse o parte, altele au fost primite sub promisiunea unor măsuri dure de austeritate… dar banii se pierd înghițiți de un sac fără fund a democrației-capitaliste. Poate că Grecia va ajunge în afara zonei euro… oricum ceva de neînchipuit nu demult, dar în actuala confuzie se încearcă găsirea unei soluții de eliminare a unei entități pe care nu poți să o mai salvezi… O situație la care nimeni nu se gândea în urmă cu câțiva ani, nimeni nu o credea posibilă.
Datoriile au devenit o povară nu doar a prezentului ci și a viitorului. Când te gândești cam ce opțiuni are politicianul care va urma la conducere… când economia este pe butuci, resursele sunt epuizate, datoriile sunt în creștere cu dobânzi ale dobânzilor, sistemele de sănătate, învățământ, menținerea ordinii publice șamd sunt îngenuncheate și cu capul lăsat… Ce poate promite politicianul viitorului? Austeritate? Sau creștere pe bază de nimic? Când ai nevoie de bani și alți bani doar ca să menții sistemul pe linie de plutire… miliarde, zeci și sute de miliarde de euro… iar economia este terminată, nu produce nimic vandabil/ de unde poți rambursa creditele și dobânzile aferente? Cine a produs acest uriaș-rahat? Niște bancheri care calculau la perfecție profitul lor, niște economiști imbecili predicatori ai creșterii fără limite, și niște politicieni stupizi–zâmbăreți, care promiteau orice, doar să fie aleși…? Au reușit să producă valuri de șomeri, oameni ai străzilor, disperare în careva capitală europeană? Și urmează altele, celelalte? Poți să îi promiți austeritate grecului care nu mai are loc de muncă, nu mai are locuință, îi este foame… și nu are asigurare de sănătate… în schimb are 2 copii…înfometați? Până când acest stil era departe în Africa, pe nimeni nu interesa, dar când devine parte a realității în capitala unui stat al Uniunii Europene? Și toți politicienii și finanțiștii se uită ca boii la poarta nouă? Este educativă o plimbare printre ei, prin Atena, printre datornici fără licărirea speranței… acolo unde nici un politician local nu mai are curajul să se afișeze în public… deoarece nu mai este sigur locul… pentru el.
Au ajuns până acolo încât creditorii dictează politicile naționale… adică democrația a căzut pradă unor organisme financiare? Niște bancheri care au subminat sistemul, niște economiști aberanți, dictează în continuare măsuri de austeritate, ce să se vândă, câți să fie dați afară, ce unități să fie închise, ce să se mai taie de la oamenii care oricum sunt deja terminați? Politicianul ales democratic este acum o slugă a bancherilor? Nu are ce face. Însemnă că democrația a murit? Interesant este că deja până și democrația este pusă în paranteză, cât timp guvernele sunt la cheremul celor care îi împrumută cu bani,… care ajung să le dicteze condițiile… fără nici un fel de ‘considerente democratice’. A fost posibil ca în Grecia care a inventat democrația, acest sistem să cadă pradă finanțiștilor… în goana lor după profit cu orice risc… aducător de faliment al națiunii? Iar acum, dacă nu era destul de problematică situația, extremismul are șanse de a avea suport popular… Se constată existența unei situații ca la un șobolan fără șanse de scăpare, care atacă atunci când nu mai are ce pierde. Pe de altă parte, democrația, alegerile libere… au dus la aspecte interesante pe partea cealaltă a mediteranei; state care devin islamiste, adică devine condus pe baze religioase. Condițiile actuale sunt prielnice pentru radicalizare, fanatism religios, stil care poate arunca niște gaz pe conflicte.
Consecințe? În principiu, dacă nu se regândește sistemul, dacă nu există o schimbare de paradigmă, nu prea există altă traiectorie decât adâncirea unei crize globale (eventual cu reveniri temporare și degradări și mai accentuate ulterior), când resurse nu mai există pentru a susține bunăstarea vestică, atunci când miliarde de săraci din lumea a treia au nevoie și ei de ceva pentru a exista… De fapt, care e problema? Democrația funcționează rezonabil de bine la nivelul orașului-atenian-antic, la nivelul satului, unde oamenii se cunosc. Odată cu creșterea distanței dintre candidat-politician și elector, între care informația este undirecțională și controlat transferată prin mass media manipulatoare… fundamentul democrației este terminat. Niște mafii își găsesc un candidat fotogenic, cu discurs populist, cât mai „vandabil la marea masă de pămpălăi”, îl promovează prin mass-media controlată, iar „boii pot să aleagă” exponatul căreiva mafii. Săracele figurine-politice sunt simple marionete aflate la cheremul celor care controlează scena, din spatele ei. Apoi urmează spolierea resurselor, adâncirea în nonsustenabilitate, subminarea viitorului… totul în interesul profitului cât mai mare obținut de cât mai puțini.
Ce însemnă ca o economie să nu fie sustenabilă și în consecință o societate să nu fie sustenabilă? Vezi Grecia actuală! Într-un loc cu resurse naturale, de la pește la portocali și incredibile atracții turistice, după absorbirea fondurilor UE pe vremea când ele erau „consistente și la discreție”, apoi luând datorii (apoi șterse în bună parte)… luând alte datorii și altele… ce este oare această democratică-capitalistă gaură neagră? Este vinovată democrația sau capitalismul?
Critica democrației ca sistem a apărut deja la grecii antici, mai cu seamă în cadrul cercurilor învățaților aparținând elitei, care se întrebau cum poți să dai putere politică marilor mase inculte (și aveau ceva dreptate). După ce Socrate a fost acuzat și executat de decizia democratică a marilor mase de „bolovani”, încrederea în capacitatea intelectuală a unor hoarde dominate de submediocritate a devenit din nou chestionabilă… iar Platon este simbol al criticismului la adresa democrației. Hitler a fost ales democratic! Dar ce poți pune în locul acestui sistem? Cred că democrația este cel mai rezonabil sistem din câte au inventat oamenii de până acum, dar când el se combină cu capitalismul globalizat deșănțat, poate produce doar faliment al societății… este doar o chestiune de timp. O democrație locală, regională, cu o societate capabilă să înțeleagă ecologismul, dezvoltarea bazată pe resursele locale… ca singura variantă de societate sustenabilă… poate produce societăți locale aflate în echilibru cu resursele realmente existente, societăți capabile să se autoregleze, deci apte de a se menține funcționale pe timp nedefinit. Astfel de societăți locale pot constitui o civilizație globală persistentă… sustenabilă. Ceva frumos despre biodiversitate și dezvoltare durabilă? Urmează vremuri interesante! Cu civilizație umană sau fără ea.
miercuri, 26 septembrie 2012
Invitatie FSCR
Bucureşti, strada
Vasile Cristescu nr. 8, sector 2, cod 021984
Tel.: +4
021 326.4440, Fax: + 4 021 326. 4439
Nr. 79 /
24.09.2012
INVITAŢIE
Stimată Doamnă / Stimate Domn,
Federaţia Societatea Civilă Românească are plăcerea de
a vă invita la o întâlnire–dezbatere la care vor participa reprezentanţi ai
Societăţii Civile din România şi membrii ai CNSC.
În această întâlnire dorim să iniţiem un dialog cu
privire la formarea unui nucleu de pregătire şi organizare a Forumului FSCR şi
lansarea Mişcării Civice Naţionale.
Evenimentul va avea loc vineri, 28 septembrie 2012, la
ora 12.00, la Sala Mare de Conferinţă – Gara de Nord.
Înregistrarea participanţilor se poate face:
* on-line la link-ul http: office@vivera.ro
* completând formularul ataşat
(format MS Word). Acest formular poate fi transmis prin fax, la nr. 021.326.44.39 sau prin e-mail la adresa: petre@vivera.ro; pracanel@yahoo.com
Pentru o bună
organizare a evenimentului, vă rugăm să aveţi amabilitatea să confirmaţi
participarea până la data de 13.09.2012.
Cu convingerea că veţi da curs invitaţiei noastre, vă
aşteptăm cu mare plăcere!
ÎMPREUNĂ VOM SALVA ROMÂNIA!
Federaţia Societatea
Civilă Românească
Preşedinte
Petre Răcănel
România - Stat periferic
Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu
Întoarcerea la comunism este imposibilă. Comunismul este o utopie. Marx zicea că societatea comunistă este acea societate în care se realizează principiul de la fiecare după munca sa, fiecăruia după necesităţi, or, aşa ceva nu se va putea întâmpla niciodată. Dacă e vorba de acel socialism căzut după 1989, sigur că mulţi oameni au în vedere aspectele privind siguranţa locului de muncă, a salariului, asistenţei medicale gratuite, a burselor pentru studenţi şi elevi, locurile la odihnă şi tratament şi multe altele. Sigur că nu au în vedere imposibilitatea de a se exprima, de a se întruni, de a vorbi oamenii politici. Eu nu cred în veridicitatea acestui sondaj cu dorinţa oamenilor de a se întoarce la comunism în proporţie de 53%, dar sunt aceste aspecte care, sigur, mai ales pentru cei în vârstă generează o anumită nostalgie. A fost o perioadă, din 1960 până în 1987, când România a fost o voce pe plan internaţional şi un timp a fost un centru de dezbatere şi propunere a unor soluţii privind rezolvarea unor probleme grave ale omenirii, cum ar fi să zicem relaţiile între Israel şi Egipt, problema încetării războiului din Vietnam şi multe altele. Sigur că atunci România era o voce distinctă şi apreciată. După 1989, România nu mai are o reală politică externă, a devenit un fel de anexă atât în cadrul NATO, cât şi în cadrul Uniunii Europene, unde liderii noştri politici se străduiesc să facă frumos ca să nu cumva să fie criticaţi şi apreciaţi greşit că nu sunt orientaţi spre Occident, spre democraţie şi spre economie de piaţă. Nu doar ultimele evenimente generează această situaţie pentru România, ci evenimentele în general de după 1989. Acum, sigur că evenimentele recente arată limpede care este reacţia Uniunii Europene faţă de România, adică o ţară periferică, o ţară căreia trebuie să i se dea un extemporal în 11 puncte la care premierul trebuie să răspundă foarte concret şi aplicat, o ţară care trebuie să respecte nişte indicaţii care transced celor care se aplică altor ţări, ca de exemplu faptul că trebuie să se prezinte 50% plus unu din numărul alegătorilor cu drept de vot la referendum şi multe altele. Nu e vorba doar de ultima perioadă, este vorba despre statutul internaţional al României care este unul cu totul periferic, o ţară care are o atitudine de slugă, aş zice, faţă de mai marii lumii, fie că se găsesc la Bruxelles, fie că se găsesc la Washington. Aş spune că relaţiile din ultimul timp dezvăluie în faţa opiniei publice adevăratul statut al României în cadrul Uniunii Europene. Până acum era înfăşurată în vorbe frumoase. Acum se vede limpede că Uniunea Europeană tratează România ca pe un stat periferic, ca pe o anexă a marilor puteri şi care trebuie să execute tot ceea ce i se cere, chiar dacă ceea ce i se cere transcede prevederilor, regulilor, normelor stabilite chiar de Uniunea Europeană.
„... UE tratează România ca pe un stat periferic, ca pe o anexă
care trebuie să execute orice i se cere."
Întoarcerea la comunism este imposibilă. Comunismul este o utopie. Marx zicea că societatea comunistă este acea societate în care se realizează principiul de la fiecare după munca sa, fiecăruia după necesităţi, or, aşa ceva nu se va putea întâmpla niciodată. Dacă e vorba de acel socialism căzut după 1989, sigur că mulţi oameni au în vedere aspectele privind siguranţa locului de muncă, a salariului, asistenţei medicale gratuite, a burselor pentru studenţi şi elevi, locurile la odihnă şi tratament şi multe altele. Sigur că nu au în vedere imposibilitatea de a se exprima, de a se întruni, de a vorbi oamenii politici. Eu nu cred în veridicitatea acestui sondaj cu dorinţa oamenilor de a se întoarce la comunism în proporţie de 53%, dar sunt aceste aspecte care, sigur, mai ales pentru cei în vârstă generează o anumită nostalgie. A fost o perioadă, din 1960 până în 1987, când România a fost o voce pe plan internaţional şi un timp a fost un centru de dezbatere şi propunere a unor soluţii privind rezolvarea unor probleme grave ale omenirii, cum ar fi să zicem relaţiile între Israel şi Egipt, problema încetării războiului din Vietnam şi multe altele. Sigur că atunci România era o voce distinctă şi apreciată. După 1989, România nu mai are o reală politică externă, a devenit un fel de anexă atât în cadrul NATO, cât şi în cadrul Uniunii Europene, unde liderii noştri politici se străduiesc să facă frumos ca să nu cumva să fie criticaţi şi apreciaţi greşit că nu sunt orientaţi spre Occident, spre democraţie şi spre economie de piaţă. Nu doar ultimele evenimente generează această situaţie pentru România, ci evenimentele în general de după 1989. Acum, sigur că evenimentele recente arată limpede care este reacţia Uniunii Europene faţă de România, adică o ţară periferică, o ţară căreia trebuie să i se dea un extemporal în 11 puncte la care premierul trebuie să răspundă foarte concret şi aplicat, o ţară care trebuie să respecte nişte indicaţii care transced celor care se aplică altor ţări, ca de exemplu faptul că trebuie să se prezinte 50% plus unu din numărul alegătorilor cu drept de vot la referendum şi multe altele. Nu e vorba doar de ultima perioadă, este vorba despre statutul internaţional al României care este unul cu totul periferic, o ţară care are o atitudine de slugă, aş zice, faţă de mai marii lumii, fie că se găsesc la Bruxelles, fie că se găsesc la Washington. Aş spune că relaţiile din ultimul timp dezvăluie în faţa opiniei publice adevăratul statut al României în cadrul Uniunii Europene. Până acum era înfăşurată în vorbe frumoase. Acum se vede limpede că Uniunea Europeană tratează România ca pe un stat periferic, ca pe o anexă a marilor puteri şi care trebuie să execute tot ceea ce i se cere, chiar dacă ceea ce i se cere transcede prevederilor, regulilor, normelor stabilite chiar de Uniunea Europeană.
marți, 25 septembrie 2012
"Teroarea istoriei" si destinul Romaniei
MIRCEA ELIADE
" Printre neamurile fara noroc, ne numaram în frunte noi, Romanii. Ca sa supravietuim în Istorie, ne-am istovit mai mult decat s-au cheltuit alte neamuri ca sa cucereasca pamantul. Nicolae Iorga spunea ca nenorocul ni se trage de la Alexandru Machedon : în loc sa-si ridice privirile spre Miaza-noapte si sa uneasca toate neamurile thracice într-un mare imperiu, Alexandru s-a lasat atras în orbita civilizatiei mediteraneene si, ajuns în culmea puterii, s-a îndreptat spre Asia. Thracii care, dupa spusa lui Herodot, erau «cel mai numeros popor dupa Indieni» au pierdut, prin Alexandru, singura lor sansa de a intra în istoria universala ca factor autonom; ei au contribuit la facerea Istoriei, dar în numele altora: în numele Imperiului Roman sau al Bizantului, prin împaratii pe care i-au dat cu prisosinta atat Rasaritului cat si Apusului. Dar Nicolae Iorga a înteles admirabil consecintele îndepartate ale gestului lui Alexandru Machedon: uriasul rezervor de oameni, energii si mituri pe care îl constituia spatiul balcano-carpatic, nu si-a mai putut gasi de atunci prilej de a intra masiv si de-sine-statator în Istorie. Politiceste Thracii au pierit fara urmasi…
O mie de ani în urma, a avut loc ceea ce putem numi pe drept cuvant o catastrofa de incalculabile consecinte pentru istoria Romanilor: Slavii au ocupat Peninsula Balcanica si s-au întins pana la Adriatica. Marea unitate etnica, lingvistica si culturala pe care, în pofida tuturor navalirilor barbare, o alcatuia romanitatea orientala (care se numea, chiar din secolul IV dupa Christos, Romania), a fost definitiv sfaramata. Neamul Romanesc se va forma pe o întindere imensa – din Balcani si pana în muntii Tatrei – dar destinul lor politic va fi limitat la Dacia. Politiceste, romanitatea sud-dunareana va fi condamnata; ca si Thracia, dupa Alexandru Machedon, Romania orientala va servi destinele altora. Posibilitatile unui organism politic unitar, zamislindu-se în spatiul întregii Romania, au fost definitiv anulate prin asezarea masiva a slavilor în Peninsula Balcanica.
De ce am idolatriza, noi, Romanii, Istoria ? Descindem dintr-unul din «neamurile cele mai numeroase din lume» si praful s-a ales de el, nici macar limba nu i se mai cunoaste. Am facut parte dintr-o Romanie de trei ori mai mare decat Dacia, si «vicisitudinile istoriei» au sfaramat-o definitiv; o mana de Macedoneni trebuie sa plateasca si astazi, cu lacrimi si sange, nenorocul de a se fi nascut Romani. Toata lumea e de acord ca Dacii se aflau asezati pe pamantul nostru cu cel putin o mie de ani înainte de Christos, si cu toate acestea am fost singurul popor european caruia i s-a contestat dreptul de a stapani tara pe care au locuit-o mosii si stramosii lui.
Istoria Neamului Romanesc n-a fost decat o lunga, necontenita, halucinanta hemoragie. Ne-am alcatuit într-un uragan si am crescut în vifor. Popor de frontiera, luptam si muream pentru toti. Muream, mai ales, platind miopia si neghiobia altora.”
O mie de ani în urma, a avut loc ceea ce putem numi pe drept cuvant o catastrofa de incalculabile consecinte pentru istoria Romanilor: Slavii au ocupat Peninsula Balcanica si s-au întins pana la Adriatica. Marea unitate etnica, lingvistica si culturala pe care, în pofida tuturor navalirilor barbare, o alcatuia romanitatea orientala (care se numea, chiar din secolul IV dupa Christos, Romania), a fost definitiv sfaramata. Neamul Romanesc se va forma pe o întindere imensa – din Balcani si pana în muntii Tatrei – dar destinul lor politic va fi limitat la Dacia. Politiceste, romanitatea sud-dunareana va fi condamnata; ca si Thracia, dupa Alexandru Machedon, Romania orientala va servi destinele altora. Posibilitatile unui organism politic unitar, zamislindu-se în spatiul întregii Romania, au fost definitiv anulate prin asezarea masiva a slavilor în Peninsula Balcanica.
De ce am idolatriza, noi, Romanii, Istoria ? Descindem dintr-unul din «neamurile cele mai numeroase din lume» si praful s-a ales de el, nici macar limba nu i se mai cunoaste. Am facut parte dintr-o Romanie de trei ori mai mare decat Dacia, si «vicisitudinile istoriei» au sfaramat-o definitiv; o mana de Macedoneni trebuie sa plateasca si astazi, cu lacrimi si sange, nenorocul de a se fi nascut Romani. Toata lumea e de acord ca Dacii se aflau asezati pe pamantul nostru cu cel putin o mie de ani înainte de Christos, si cu toate acestea am fost singurul popor european caruia i s-a contestat dreptul de a stapani tara pe care au locuit-o mosii si stramosii lui.
Istoria Neamului Romanesc n-a fost decat o lunga, necontenita, halucinanta hemoragie. Ne-am alcatuit într-un uragan si am crescut în vifor. Popor de frontiera, luptam si muream pentru toti. Muream, mai ales, platind miopia si neghiobia altora.”
(Mircea Eliade – “Teroarea istoriei” si destinul Romaniei)
“Timpul n-a avut puterea sa stirbeasca forta, nici sa slabeasca speranta daco-romanilor. Ramasese aceeasi rasa, rezistenta, rabdatoare, întrucat se considera nemuritoare: Romanul nu piere, suna un dicton popular în toate regiunile Romaniei. Mai e si-un altul, aproape la fel de raspandit: Apa trece, pietrele raman. Apa era navalirea barbara, romanii erau pietrele.”
Romania si-a pierdut ROSTUL?
Bradut Florescu
- unul din "vechii" publicitatii romanesti, si-a
incheiat contractul cu Realitatea Catavencu, unde coordona strategia de
comunicare a grupului si a plecat in Thailanda.
IATA CE ARTICOL A SCRIS, DUPA CE A PLECAT :
Rostul
Romaniei i-a disparut rostul. E o tara fara rost, în orice sens vreti voi. O tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si înselatorii care nu duc nicaieri.
Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia (batranii), pamantul si credinta.
Batranii. Romania îi batjocoreste cu sadism de 20 de ani. Îi tine în foame si în frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna, fara macar o mana de paie sub ciolane.
Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi. O fonoteca vie de experienta si întelepciune a unei generatii care a trait atatea grozavii e stearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fara batrani nu exista familie. Fara batrani nu exista viitor.
Pamantul. Care pamant? Cine mai e legat de pamant în tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intituleaza "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajati sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gaina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se întampla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supravietui fara ajutoare de la tarile "prietene".
La noi chestia asta se numeste "agricultura de subzistenta" si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca taranii sa-si cumpere rosiile si soriciul de la hypermarketuri frantuzesti si germane, ca de-aia avem UE.
Cantatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghita pana de Ignat, corcodusele furate de la vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care castratii de la Bruxelles nu le-au trait, nu le pot întelege si, prin urmare, le califica drept niste arhaisme barbare. Sa dispara!
Din betivii, lenesii si nebunii satului se trag astia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau în stare sa-l munceasca. Nu stiu ce înseamna pamantul, cata liniste si cata putere îti da, ce povesti îti spune si cat sens aduce fiecarei dimineti si fiecarei seri. I-au urat întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineata si plecau la camp cu ciorba în sufertas. Pe toti gangavii si pe toti puturosii astia i-au facut comunistii primari, secretari de partid, sefi de puscarii sau de camine culturale. Pe toti astia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de mila, de sila, crestineste.
Credinta. O mai poarta doar batranii si taranii, cati mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbracat, greu de dat jos, care trebuie împaturit într-un fel anume si pus la loc în lada de zestre împreuna cu busuioc, smirna si flori de camp. Pus bine, ca poate îl va mai purta cineva. Cand or sa moara oamenii astia, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.
Avem, în schimb, o varianta moderna de credinta, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si tatele si portofelul burdusit. Se poarta la nunti, botezuri si înmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei. Se accesorizeaza cu cruci facute în graba si cu un "Tatal nostru" spus pe jumatate, ca trebuie sa raspunzi la mobil. Scuze, domnu parinte, e urgent.
Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne vindem pamantul sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se înmultesc, credinciosii se împutineaza, sfintii de pe pereti se gandesc serios sa aplice pentru viza de Canada .
Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc un italian batran si cu bani, cu care se marita. Baietii nostri fura bancomate, joaca la pokere si beau de sting pentru ca stiu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaza.
Parintii nostri pleaca sa culeaga capsuni si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multinationalele lor, conduse de securistii nostri.
Suna-ti familia, pune o samanta într-un ghiveci si aprinde o lumanare pentru vii si pentru morti.
Sa traiesti.
Bradut Florescu
luni, 24 septembrie 2012
STAPANII DIN UMBRA
JP-MORGAN ROCKEFELLER ROTHSCHILD
Motto :
"...exista o forta atat de bine organizata, atat de subtila,
atat de perfeta si atat de patrunzatoare, incat e mai bine sa nici nu te
gandesti macar la ceea ce ai putea intreprinde impotriva ei." -
Presedintele Woodrow Wilson
"Lumea e guvernata de cu totul alte personaje pe care nici nu
le imagineaza cei ai caror ochi nu patrund culisele." -omul de stat englez
Benjamin Disraeli
ACEASTA PAGINA VA FI CEA MAI DIFERITA DE TOATE CELELALTE, DEOARECE
SE REFERA LA O CATEOGRIE APARTE DE EVENIMENTE.
Stapanii
din umbra sunt niste "creaturi" perfide. Vom incerca sa nu le facem
jocul. Vom incerca sa iesim din tarcul de boi pe care ni-l traseaza. Multora
dintre noi nu ne sunt cunoscute faptele lor si intentile. De aceea va vom spune
noi despre ei.
IMPERIUL
OCULT FINANCIAR!
Inceputurile
lui se pierd in timp. Nu stim nici noi exact cand au aparut. Cu siguranta stim
ca exista. Va vom prezenta mai multe fapte care vor atesta acest lucru. Numai
cine nu vrea sa vada, nu va vedea. Persoanele despre care aducem vorba sunt
absolut independente de orice religie si nu apartin nici unei natiuni. Ei nu
sunt nici de dreapta si nici de stanga, nici liberari, dar folosesc toate
institutiile pentru scopurile lor. Sunt membri ai unei sau altei organizatii,
dar numai cu scopul de a ingreuna orice investigatie, de a produce deruta
printre cei "curiosi" si a-i aduce pe o filiera gresita. Ei se
folosesc de crestini ca si de evrei, de fascisti ca si de comunisti, de
sionisti ca si de mormoni, de ateisti ca si de satanisti, de cei bogati ca si
de cei saraci...DE TOTI!
Ei nu sunt oameni de rand, ei sunt cei mai bogati oameni
de pe pamant. Nu
apar nici la televizoare, nici in mass-media, ei sunt cei care controleaza
aceste foruri.
Ei
doresc stapanirea lumii si atunci trebuie sa porvoace cat mai multa
neintelegere intre popoare, acestea fiind cat mai incurcate in plasa
dezinformarii. Mijloacele cele mai puternice prin care ei raspandesc
neintelegerea intre oameni sunt "organizatiile secrete
internationale".
PRINCIPIILE
SISTEMULUI :
1.
a crea conflicte in care oamenii lupta unui contra altora si nu contra
adevaratei cauze a conflictului;
2.
a nu aparea la vedere ca autor al conflictului;
3.
a sustine cu bani toate partile beligerante;
4.
a aparea ca instanta impaciuitoare, care doreste terminarea conflictului.
*
* *
Citind
cele de sus poate si intelegeti evenimentele actuale, gen razboaie/conflicte
interetnice din Yugoslavia
sau intre palestinieni si israeliti.
Un
sistem bancar care a acordat un credit unei tari ce poarta razboi, este desigur
foarte interesant ca razboiul sa nu se termine repede. Prin razboi si situatii
care creeaza nelinisti, natiunile pot fi aduse in situatia sa accepte, de
exemplu, intrarea in NATO, in ONU, lucru pe acre nu l-ar fi facut in conditii
normale, de liniste.
FEDERAL
RESERVE BANK ---F.E.D.---
Benjamin
Franklin si Thomas Jefferson au fost impotriva crearii unei bancii centrale
americane dupa modelul celei engleze.
Dupa
moartea lui Franklin , Alexander Hamilton, numit
ministru de finante, a intemeiat "First National Bank of the United States ".
In 1811, cand concesiunea acestei banci s-a sfarsit, nu a mai fost prelungita
pe cinci ani. Dar dupa razboiul din 1812-1814, ea a functionat. In 1836
presedintele Jackson
i-a retras din nou concesiunea pentru ca in 1836 sa i se dea din nou dreptul sa
functioneze. In sfarsit, in 1913, a devenit "Federal Reserve Bank"
(FED), care exista pana azi ca puternica banca particulara.
Cum
functioneaza FED?
Comitetul
de bancheri ai acestei banci tipareste "Federal Reserve" bacnote,
adica dolari. Guvernul american nu are dreptul sa tipareasca bacnote. Banca FED
da guvernului acesti dolari in schimbul unor obligatii (polite de imprumut),
care folosesc bancii ca garantie. Aceste obligatiuni sunt tinute de cele 12 filiale
ale bancii FED care incaseaza anual procente. Datoriile au crescut. In 1982,
ministerul de finante american publica suma de 1.070.241.000.000 dolari pentru
care FED incasa de la contribuabilul american suma de 115.800.000.000 dolari
procente anual. Pe acesti bancheri ii costa numai vopseaua, hartia si tiparitul
dolarilor!
Charles
Lindbergh, un membru al Congresului de atunci, este primul care a numit-o pe
FED "guvenul invizibil".
Detinatorii actiunilor acestei banci sunt :
1.
Bancile Rotschild din Paris
si Londra;
2.
Banca lazard Brothers din Paris ;
3. Israel Moses Seif Bank din Italia;
4. Banca Warbung din Amsterdam si Hamburg;
5.
Banca Lehmann din New-York;
6.
Banca Chase Manhattan din New-York;
7.
Goldman Sach Bank din New-York.
Toate
aceste banci sunt evreiesti.
Aceste
banci imprumuta guvernului american prin FED, iar procentele le suporta
contribuabilul, platind impozite. O multime de incercari de a anula legea prin
care se asigura existenta acestei banci au dat gres, s-a incercat prin instante
ale justitiei. De drept, cetateanul american nu poate cere acesti bani inapoi,
deoarece FED nu e o institutie de stat, ci o structura particulara.
Persoana
folosita de bancheri pentru introducerea legislatiei care sa permita
infiintarea unei banci centrale a fost senatorul din Rhode Island , mason si bunic pe linie
materna al fratilor Rockefeller, pe numele sau Nelson Aldrich. Acesta a facut
parte din Comisia Monetara Nationala, cu insarcinarea de a face "un studiu
aprofundat al practicilor financiare in scopul formularii unei reforme
legislative cu privire la sistemul bancar si monetar."
Au
existat oameni care, la vremea respectiva, s-au opus public crearii sistemului.
Unul dintre acestia a fost congresmanul Charles Lindbergh, Sr. La clubul Jekyll
Island Hunt Club (ce-i apartinea lui Morgan) s-au intalnit : senatorul Aldrich,
Piatt Andrew (asistentul secretarului Trezoreriei), Frank Vanderlip
(presedintele bancii nationale Kuhn Loeb's din New York), Henry Davidson
(asociat principal al lui J. P. Morgan), Charles Norton (presedintele bancii
nationale Morgan din New York), Paul Warbung (asociat in banca Kuhn Loeb's
& Company) si Benjamin Strong (presedintele companiei Morgan's Banker's
Trust). Acestia au scris legislatia care a dat Americii o banca centrala pe care
au numit-o SISTEM AL REZERVEI FEDERALE. Primul guvernator al reprezentantei
Rezervei Federale in New York
a fost Benjamin Strong, iar primul guvernator al Comitetului Director a fost
Paul Warburg. Congresmanul Wright Patman, presedintele Comitetului Afacerilor
Bancare si Monetare, a spus : "In Statele Unite de astazi exista de fapt
doua guverne. Exista guvernul normal, conform Constitutiei si, in fara de
acesta, exista un guvern independent, necontrolabil si necoordonabil, in cadrul
Sistemului Rezervei Federale, care detine puterea de a controla moneda, putere
care ar trebui in mod obisnuit sa apartina Congresului, asa cum se stipuleaza
in Constitutie." In 23 martie 1933, congresmanul Louis McFadden a dat in
judecata Comitetul Director al Rezervei Federale, invinuindu-l de : cresterea
si diminuarea in mod arbitrar si ilegal a cursului monetar, diminuarea si
cresterea volumului masei monetare urmarind interese particulare etc. S-au
incercat asupra acestui congresman 2 asasinate prin impuscare si a murit la cateva
ore dupa ce participase la o petrecere si probabil a fost otravit.
RUBRICA DE
DOVEZI :
1. In LONDRA exista un stat independent CITY-UL, la fel
ca statul Vatican de la Roma. El este socotit ca cel mai bogat areal din lume, ocupand in inima Londrei 2,7 kilometri patrati. Guvernul City-ului
se numeste "COROANA".
Aici
se afla cele mai bogate si cele mai influente institutii economice din lume, ca
: BANCA ANGLIEI, controlata de Rotschild, SOCIETATEA LONDONEZA Lloyd, BURSA DE
ACTIUNI din LONDRA, birourile concernelor de comert, "FLEET
STREET"-ul, inima lumii ziarelor si a editurilor etc. City-ul nu apartine
Angliei.
================================================================================
2.
"Gosbank", banca rusa, functioneaza dupa principiul bancii
"Federal Reserve Bank". Ea aduna bani din "nimic" si
controleaza orice tranzactie comerciala din Rusia.
================================================================================
3. Theodor
Rosevelt, presedinte al Statelor Unite intre 1901-1909, s-a exprimat in felul
urmator : "In spatele guvernului la vedere troneaza un guvern invizibil
care nu este credincios si nici raspunztor fata de popor. A distruge acest
guvern invizibil, alianta fara Dumnezeu intre afacerile corupte si politica marsava,
este datoria sefului statului!"
================================================================================
4. Cu cativa
ani in urma a fost turnat un film despre "Club of Rome", care astazi
este interzis peste tot in lume. Mai sunt in circulatie cam 5 copii. Acest film
(The Club of Rome) descrie actiunile si oamenii din umbra ai gruparii cu
uneltirile lor criminale. Toate persoanele care au colaborat la turnarea
filmului sau au avut in vreun fel legatura cu productia au murit dupa aparitia
filmului.
=================================================================================
5.
FINANTAREA REVOLUTIEI BOLSEVICE
Cei
care au primit sumele au fost Lenin si Trotzki. Circuitul financarilor este
incurcat. Voi fi cat se poate de expliciti. Cei care au finantat revolutia
bolsevica (au fost, ciudat, aparatorii capitalismului) :
- Max Warbung (6.000.000 $)
- Rotschild (5.000.000 $)
- Alfred Milner
- Morgan
Acestia
au fost finantatori directi. Ceilalti au actionat prin intermediul colonelului
House (care a detinut un rol de vaza in tratatul de la Versailles ).
-
Vanderlip
-
Harriman si
-
Rockefeller au actionat prin intermediul lui Paul Warburg si Jacob Schiff
(20.000.000 $), care la randul lor l-au contactat pe colonelul House. Acest
nume in mare parte va sunt necunoscute. Cateva dintre ele mai sunt pomenite in
cursul acestei pagini. Cititi si va veti dumeri.
In
anul 1929,pe 29 martie, ziarul "TIMES" scria ca fenomenul interesant
in revolutia bolsevica este procentul mare de elemente straine si nu rusesti.
Din cei 30 comisari ce au avut rol conducator, trei sferturi au fost evrei.
Alti
bancheri care au finantat au fost : Otto Kohn, Jerome Hananer, Max Breitung,
Olaf Aschburg, Jivtovski.
==============================================================================
6. In 1951
un autor englez - ROBERT PAYNE - a publicat o carte intitulata "ZERO -
istoria terorismului", in care incerca sa arate ca, inainte de folosirea
sistematica de catre diferite forme de regimuri totalitare, exista forte oculte
care folosesc aceasta arma teribila in umbra guvernelor vizibile. Dupa
publicarea cartii s-au produs o serie de "coincidente" curioase :
misteriosi emisari au cumparat intregul stoc disponibil si cu tot caracterul
senzational al revelatiilor cartii, nici o cronica n-a aparut in marea presa;
casa de editura, una din cele mai solide de pe piata londoneza, a ajuns in
pragul falimentului; mai multi oameni au murit misterios cateva luni mai
tarziu.
==============================================================================
7. In 1919,
o tanara care traia in mijlocul avangardei artistice a momentului - Irene
Hillel-Erlanger, fiica unui israelit, publica la o editura pariziana o foarte
curioasa carte "Voyager en kaleidoscope", in care, sub forma unui
derutant poem suprarealist, revela importante secrete ale Marii Opere
alchimice. La coctailul care sarbatorea editarea cartii, in aceeasi noapte,
autoarea moare intoxicata, desi toti comesenii servisera aceleasi meniuri.
Inainte de punerea in vanzare a cartii, misteriosi "cititori" au
cumparat intregul stoc disponibil, desigur pentru a-l distruge. Presa n-a
publicat nici o recenzie asupra lucrarii.
==============================================================================
8. Ziaristul
canadian Serge Monaste a murit in circumstante suspecte. El se ocupa cu
studierea ocultei financiare si chiar descoperise ceva. Manuscrisele lui
Monaste au ramas incomplete, cauzate de moartea sa prematura, in conditii
neelucidate. Toate documentele confidentiale folosite de autor au disparut - nu
stim daca recuperate de asasini sau preluate de prieteni, pe care victima i-ar
fi pus in tema cu posibila sa ucidere. Manuscrisul incomplet a fost publicat cu
grija lui Michael A. Beaumonn in cartea : PROTOCOALELE DE LA TORONTO.
==============================================================================
9. PUTEREA LUI HITLER venea de la un cartel de chimicale
numit I.G.Farben (Interssen Gemeinschaft Farben). Insa puterea
economica de care se bucura I.G.Farben isi avea sursa in Wall Street, SUA. Fara
capitalul oferit de Wall Street, nu ar fi existat nici un I.G.Farben, si,
aproape sigur, nici un Adolf Hitler si nici un al doilea razboi mondial.
I.G.Farbn s-a infiintat in 1924, cand bancherul american Charles Dawes a
contractat o serie de imprumuturi externe totalizand 800 milioane dolari pentru
a organiza marile companii de otel si chimicale in carteluri, printre care si
I.G.Farben. Profesorul Carrol Quigley defineste Planul Dawes : "in mare,
un proiect al lui J.P.Morgan". Trei companii participante la Wall Street,
Dillon, Read&Co, Harris, Ford&Co, impreuna cu National City, s-au
ocupat de 3 sferturi din imprumuturile folosite pentru crearea acestor
carteluri. Proprietatile I.G.Farben din America erau controlate de o
companie numita American I.G.Farben. Urmatorii indivizi, printre altii, erau
membri in Comitetul Director al acestei corporati : Edsel Ford, presedintele
Ford Motor Co.; Charles E. Mitchell, presedintele bancii lui Rockefeller,
National City Bank din New York; Walter Teagle, presedintele filialei Standard
Oil din New York; Paul Warburg, presedintele Rezervei Federale si fratele lui
Max Warburg, finantatorul efortului german de razboi, si Herman Metz, unul
dintre directorii bancii Manhattan, controlata de calnul Warburg. DECI, Hitler
a fost "opera" finantatorilor occidentali, caci un razboi se face pe
bani grei.
=============================================================================
10. Sir JOHN J. LOUDEN - o posibila eminenta cenusie?
Acesta
este un om, unul mai special, pentru functiile pe care le detine ii ofera o
putere de imaginat, mai ales ca este vorba de o putere economica. Functiile
detinute ne fac sa ne intrebam daca nu cumva in spatele sau se ascunde altceva.
Aceste functii sunt :
-
membru in "Comitetul celor 300";
-
reprezentantul Bancii N.M. Rotschild din Londra;
-
presedinte al Bancii "Chase Manhattan" a lui
Rockefeller;
-
presedinte al "Royal Dutch Petroleum";
-
director al "Shell Petroleum Company";
-
administrator al FUNDATIEI FORD.
BATALIA DE
LA WATERLOO
In
20 iunie 1815, unul dintre curierii lui Nathan Rotschild, care a venit direct
de pe campul de lupta, ii adusese stirea ca francezii sunt invinsi.
Nathan
a aruncat pe piata bursei londoneze actiunile sale "English Consul"
simuland ca englezii ar fi cei invinsi. Zvonul s-a raspandit ca un fulger si
actionarii, de teama sa nu piarda totul au pus in vanzare si ei actiunile lor
"English Consul".
Cusrul
unei actiuni a scazut la 5 centi. In secret, Rotschild le cumparase pe toate la
acest pret derizoriu.
A
sosit apoi vestea oficiala despre opertiunile militare de pe campul de lupta.
In cateva ore cursul actiunii "English Consul" a crescut fulgerator,
astfel ca averea lui Nathan rotschild a crescut de douazeci de ori.
Dupa
infrangere, francezii cu probleme financiare s-au imprumutat cu o suma foarte
mare de la bancile Ouvrard din Paris si Baring Brothers din Londra. Nu insa si
de la Banca Rotschild.
In
15 noiembrie 1818 cursul hartiilor de imprumut ale statului francez a scazut,
desi aveau un curs ridicat pana atunci. La curtea lui Ludovic al XVIII-lea
domnea o atmosfera tensionanta. Fratii Kolman si Jacob Rotschild, cu imensele
lor rezerve banesti, au cumparat in octombrie un numar imens de obligatiuni ale
statului francez, emise de banca Ouvrard si Baring Brothers. Astfel, cursul lor
a crescut in octombrie. La 5 noiembrie insa, au inceput sa vanda aeste titluri
la toate bursele din capitalele europene, creand o mare panica. Guvernul
francez si-a dat seama ca Nathan Rotschild are o mare influenta asupra pietei
financiare franceze. Astfel curtea franceza i-a acordat iar o atentie mare
bancii Rotschild.
RAZBOIUL DE
SECESIUNE AMERICAN
In
razboiul de secesiune american (1861-1865)au luptat statele din Nord (care erau
impotriva sclavagismului) contra statelor din Sud (care erau pentru
sclavagism). Inainte de razboi, agentii familiei Rotschild au dus o
mare propaganda "Pentru Uniune" in statele din Nord. In acelasi
timp, alti agenti ai aceleiasi familii Rotschild duceau o campanie "Contra
Uniunii" in statele din Sud. La izbucnirea razboiului, Banca Rotschild din
Londra a finantat razboiul din statele din Nord, Banca Rotschild din Paris a finantat statele
din Sud. Singurii care au castigat razboiul au fost numai membrii familiei
Rotschild.
BAZA DE
DATE
1. In 1812,
Nathan Rotschild a infiintat banca "Nathan Mayer Rotschild si Fiii",
la Londra, cu filiale la Viena, Berlin, Paris. In America, banca lui a fost
reprezentata de bancile Cuhn Loeb&Co., J.P.Morgan&Co., August
Belmont&Co. Prin bancile Cuhn-Leob, al caror director este Jacob Schiff
(fiica acestuia a fost sotia lui Trozki) si prin banca Morgan, Belmont si
Warburg au ridicat imperiul Rockefeller "Standard Oil", liniile
ferate Harriman si fabrica de otel Carnegie. Establishment-ul Coastei de
Rasarit e stapanita de Rockefeller.
2. Dupa
revolutia bolsevica, imperiul lui Rockefeller "Standard Oil Company"
a cumparat 50% din campurile de petrol de la rusi, cu toate ca oficial s-a spus
ca au fost nationalizate. In 1927, Standard Oil a construit prima rafinarie in
Rusia, pentru ca rusii sa vanda petrol in Europa.
3. In 1729,
East India Merchant Company (BEIMC) a infiintat organizatia "COMITETUL
CELOR 300". Banci care sunt in acest comitet sunt : Banca Hong-Kong si
Shanghai; The British Bank of the Middle East; Midland Bank; National and Westminster
Bank; Barclays Bank; The Royal bank of Canada si Baring Brothers Bank.
4. Imperiul
feroviar Harriman a fost finantat de N.M. Rotschild & Sons Bank din Londra.
5. Paul
Warburg, directorul bancii "M.M. Warburg (reprezentanta "N.M.
Rotschild and Sons" din SUA) si totodata conducatorul de la FRB
("Federal Reserve Bank"), a fost directorul de la I.G.Farben,
cartelul care a fabricat substanta Ciclonul B, folosita de nazisti pentru
camerele de gazare. Si el este un evreu ("khazar").
6. John
Clayton scria in THE CHICAGO TRIBUNE : "Trotzki conduce pe radicalii jidovi
spre stapanirea lumii. Bolsevismul este numai un instrument pentru acest
plan".
ORGANIZATIILE "SECRETE" MONDIALE
Exista trei organizatii puternice cu o
influenta foarte mare in Statele Unite, Europa Occidentala si Japonia. Council
on Foreign Relations, Comisia Trilaterala si Grupul Bilderberg.
Aceste organizatii sunt oficiale, nu sunt secrete, se
stie despre existenta lor, insa sedintele lor sunt tinute in secret, nu sunt
mentionate in presa sau la stiri.
Council on Foreign Relations (CFR) a fost fondat
la Londra in 1921 de Nelson Rockefeller si Colonelul Edward Mandell House,
eminenta cenusie din spatele Presedintelui Woodrow Wilson. Wilson a spus despre colonelul House,
"El este un fel de alter ego al meu; gandurile lui si ale mele sunt in
acord". Colonelul House il admira foarte mult pe Marx si ii citise toate
cartile. Council on Foreign Relations are in jur de
3000 de membri din toate sectoarele societatii
americane. Politicieni, directori de canale de televiziune, bancheri,
directori de sindicate muncitoresti, redactori sefi de ziare si reviste, decani
de la universitati renumite, presedinti si actionari de corporatii. Printre
membri ii amintesc pe Oochs, Sulzberg si Dryfoos, redactori la ziarul "The
New York Times", Katharine Graham, redactor-sef la ziarul "The
Washington Post", Dwayne Andreas, presedinte si proprietar al corporatiei
agro-industriale ADM -Archer Daniels Midland, Bill Clinton, fost Presedinte al
Statelor Unite, George Bush Sr., fost Presedinte al Statelor Unite. Mai sunt si
altii.
1. COMITETUL CELOR 300
A fost infiintat in 1729 de BEIMC (BritishEast India
Merchant Company) pentru a se ocupa de problemele bancare si comerciale
internationale, pentru a sprijini comertul cu opium si este condus de coroana
britanica. Reprezinta intregul sistem bancar mondial si
cuprinde si reprezentantii cei mai importanti ai natiunilor vestice.
Prin "Comitetul celor 300" toate bancile au legatura cu Rothschild.
DR. John Coleman publica in cartea sa "Conspirators Hierarchy" :
"Comitetul celor 300" alaturi de 290 de organizatii si 125 de banci,
chiar 341 de nume de fosti si actuali membri ai comitetului, din care vom
enumera doar cateva nume cu rezonanta :
- Bush, George
- Carrington, Lord
- Constanti, Casa de Orania
- Delano ,
familia ; Frederic Delano a fost membru in Consiliul Rezervelor Federale
- Du Pont
- Frederik IX, regele Danemarcei
- George, Lloyd
- Grey, Sir Edward
- Hohenzollern, Casa
- House, Colonnel Mandel
- Kissinger, Henry
- Morgan, J.P.
- Oppenheimer, Sir Harry
- Rainier , Print
- Rockefeller, David
- Rothschild, Baron Edmond de
- Schultz, George
- Warburg, S.G.
2. Council on Foreign Relations (C.F.R)
A fost fondat in 1921 de gruparea "Round Table si
mai este denumit si "Establishment", "guvernul nevazut" sau
"ministerul pentru afaceri externe al lui Rockefeller". Aceasta
organizatie semi-secreta este cea mai influenta din SUA, iar membri sai sunt
exclusiv cetateni americani.CFR-ul exercita astazi un control strans asupra
natiunilor din Occident, fie direct prin legatura cu organizatii de acelasi fel
sau prin institutii ca "Banca Mondiala" in care prezideaza. De la formarea CFR toti presedintii americani, pana la Ronald
Reagan, erau deja membrii inainte de alegeri. Vicepresedintele
lui Reagan a fost George Bush, membru in CFR. In 1977, Bush a fost chiar
director CFR. Aceasta organizatie este controlata prin sindicatul Rockefeller
si realizeaza telul acestuia (constituirea unui "guvern mondial"). Cercul cel mai restrans din CFR este ordinul "Skull and Bones" (Craniu si oase), numit
si "The Order" (Ordinul). Altii il numesc si "Brotherhood of death" (Fratia Mortii).
Cercul cel mai restrans al ordinul este "Janson
- Society". Din 1933, Skull and Bones e dominat de urmatoarele
clanuri :
- Rockefeller (Standard Oil);
- Harriman (cale ferata);
- Weyerhaeuser (forestier);
- Sloane (comertul cu amanuntul);
- Pillsbury (mori de faina);
- Davinson (J.P.Morgan);
- Payne (Standard Oil).
"The main purpose of the Council on Foreign
Relations is promoting the disarmament of US. the undermining of sovereignty
and national independence and submergence into an all powerful, one world
government". Chester Ward, Rear Admiral and former Navy Judge Advocate
1956 - 1960 and CFR member for 15 years
"Principalul scop al Consiliului de Relatii
Externe (CFR) este promovarea dezarmarii Statelor Unite ale Americii,
subminarea suveranitatii si independentei nationale si integrarea tarii intr-un
guvern mondial." - Chester Ward, Fost Amiral al Marinei militare americane
si fost judecator in Marina intre 1956 si 1960 si membru CFR timp de 15 ani.
3. The Round Table
A aparut in Anglia la
5 februarie 1891, prin Cecil Rhodes. Membrii fondatori au fost printre altii :
Stead, lord Esher , lord Alfred Milner, lord
Rothschild, lord Arthur Balfour. Telul principal al gruparii era extinderea
dominatiei britanice in intreaga lume si a englezei ca limba universala. Prin
Rothschild, "The Round Table" a intrat in legatura cu sionistii si in
acelasi timp cu familiile Schiff, Warburg, Guggenheim, Rockefeller si Carnegie
din SUA. Lordul Milner a preluat mai tarziu conducerea gruparii, din care au rezultat
: Royal Institut of International Affairs (RIIA) si CFR. Robert Oppenheiner si
Albert Einstein s-au ocupat de "Institut for Advanced Study" (AS)
porvenit tot din "The Round Table" si pentru care au dezvoltat mai
tarziu prima bomba nucleara.
4. BILDERBERG
A fost infiintata in 1954 la hotelul Bilderberg din
Oasterbeek Olanda, prin printul Bernhard al Olandei. Este compusa din cca. 120
de capete din inaltele finante ale Europei Occidentale, SUA si Canadei.
Telurile principale sunt : un guvern mondial pana in anul 2000 (se pare ca
scopurile lor nu au putut fi realizate pana azi, 2001) si o armata globala prin
ONU. Un comitet de consfatuire, compus dintr-o comisie de conducere (24
europeni si 15 americani), decide cine e invitat la intalniri. Johannes Rothkranz
scrie ca sunt invitate numai acele persoane care si-au dovedit loialitatea
nestramutata pentru interesele Rockefeller - Rothschild. Totusi nu toti cei
prezenti sunt "initiati", ci pot fi doar reprezentanti ai
comunitatilor de interese sau alte persoane.
Cativa dintre cei mai importanti reprezentati :
- Agnelli, Giovanni (sef FIAT);
- Brzezinski, Zbigniew (presedinte al Comisiei
Trilaterale si important agent Rockefeller);
- Bush, George (fost sef CIA, fost sef CFR, fost
presedinte SUA, Comitetul celor 300);
- Carrington, Lord (G.B.) (Comisia celor 300,
Kissinger Associates, fost presedinte NATO);
- Dulles, Allen (fost sef CIA);
- Clinton, Bill (fost presedinte SUA, CFR, Comisia
Trilaterala);
- Ford, Henry II;
- Gonzales, Felipe (secretar general al Partidului
Socialist spaniol si mai tarziu prim ministru);
- Kissinger, Henry (si membru al lojei italiene P2);
- Mc Namara, Robert (Banca Mondiala);
- Reuther, Wlter P.;
- Rockefeller, David;
- Rockefeller, John D.;
- Rockefeller, Nelson;
- Rothschild, Baron Edmund de;
- Tindemanno (fost prim ministru al Belgiei);
- Warburg, Eric D.;
- Worner, Manfred (NATO).
(*aceste nume au fost preluate de la diferiti autori
si nu au fost cercetate)
5. COMISIA TRILATERALA
Aceasta organizatie secreta a fost fondata in iunie
1973 de David Rockefeller si Zbigniew Brzezinski si a inceput sa realizeze
"un guvern mondial". Avea ca scop sa urneasca fortele de varf ale
gigantilor industriali si economici, adica ale SUA, Japoniei si Europei
Occidentale si sa forteze crearea definitiva a "noii ordini
mondiale". Ea ofera elitei venite din diferite directii ale masoneriei
posibilitati de intalnire in toata lumea pentru colaborare secreta si trebuie
sa creeze o baza politica extinsa influentei organizatiei Bilderberg. Cei mai
multi membri europeni au avut ani de zile contacte cu Rockefeller. Spre
deosebire de Bilderberg, aceasta organizatie are cca. 200 membri constanti. Cu
membrii CFR, "Comisia Trilaterala" are sub control intreaga economie,
politica, armata, energie si mass-media americane. Membrii sunt printre altii
directori ai concernelor, bancheri, economisti, politologi, avocati, editori,
politicieni, sefi de sindicate, presedinti de fundatii si gazetari.
Cei mai importanti membri sunt :
- Brzezinski, Zbigniew - consilier de securitate al
presedintelui SUA;
- Bush, George - fost presedinte SUA, fost presedinte
CFR;
- Kissinger, Henry - fost ministru de interne al SUA;
- Mc Namara, Robert - Banca Mondiala
- Rockefeller, david - Chase Manhattan Bank, EXXON;
- Rockefeller, John D.
- Rockefeller, Edmund de - Royal Dutch, Shell
6. CLUBUL DE LA ROMA
Este conform spuselor lui Ovin Demaris ( "Dirty
Business") o grypare de membri internationali ai "Establishment"
- ului din 25 de tari (cca. 50 de persoane). A fost fondat de clanul Rockefeller
(pe proprietatea sa particulara din Bellago, Italia) si este sinantat de el. Ca
scop principal a fost declarat un guvern mondial. "Club of Rome " a elaborat o
religie mondiala si a raspandit prin mass-media ideea "crizei de
energie" si a suprapopulatiei "Pamantului". Conform spuselor lui
William Cooper si virusul HIV a fost dezvoltat de ei (cu posibilitati de
insanatosire, bineinteles) si raspandit in randul populatiei pentru a pregati
marele program de asanare a raselor in vederea instalarii guvernului mondial al
Elitei. Fapte concrete si nume legat de subiectul SIDA pot fi gasite in cartea
"Behold a pale horse" a lui William Cooper.
7. O.N.U.
La congresul masonilor din 28-30 iunie 1917 de la
Paris s-au adoptat si s-au votat tezele pentru Societatea Natiunilor. Acesta a
fost momentul nasterii Societatii Natiunilor fondata la Geneva in 1919. Din aceasta a aparut O.N.U.
la San Francisco ,
in 1945. Ea este institutia creata de Iluminati, cea mai mare loja a lumii in
care se unesc toate natiunile. Ea este cea ai carei sfatuitori au cauzat
razboaiele ultimelor doua secole iar acum, ironia Sortii, natiunile se roaga de
O.N.U. pentru aplanarea razboiaelor si pentru a le pune capat.
Cel putin 47 de membri CFR s-au aflat printre
delegatii americani la fondare. Intre ei si David Rockefeller.
C.F.R. - ul si relatiile de subordonare/coordonare cu
alte organizatii/grupuri
- C.F.R. -
1. The Round Table (sustinuta de Rhodes, Rotschild si
Milner);
2. Corporatiile : Standard Oil, IBM, Exrox, Pan
American, Eastman Kodak, Firestone, U.S.Steel;
3. Fundatiile : Rockefeller, Carnegie, Ford;
4. Bancile : Banca Schiff, Banca Warburg, Banca
Vanderlip, Banca Baruch, Banca Morgan;
5. Publicatiile : NBC, CBC, Time, Fortune, Look, Newsweek , New York Times,
Washington
Post, Simon&Schuster, Saturday Review, Business Week.
6. Institute : Rand, Hudson Institute, Brookings
Institute, Fund for Republic;
7. Lovestone, Dubinsky, Reuther
8. Executive Departament
9. Kun Loeb, Lazard Brothers, Read Dillon, Bros
Lehman, Sachs Goldman, Chase Manhatan, Rockefeller
Acum intelegeti din aceasta structura simplista
puterea pe care o dezvolta acest grup C.F.R. in America si in lume. Acum intelegeti
ce bani se invart la mijloc.
CUM PUTEM SA-I INFRANGEM PE STAPANII DIN UMBRA?
Omenirea secolului nostru se confrunta actual cu un
fenomen politico-economic negativ, cunoscut de foarte putini oameni :
dezvoltarea fara precedent a unui grup ocult bazat pe forta financiara,
infiltrarea acestuia in organismele nationale si internationale, in scop de
stapanire a intregii lumi, prin metode foarte perverse : santaj economic,
politic, militar, informativ; manipularea unor intregi natiuni prin metode
clasice (propaganda deschisa, coruptie, santaj) dai si prin tehnici de razboi
prishologic : intoxicarea cu informatii false, pervertirea constiintelor
omenesti, dirijarea unor natiuni si popoare in directii contrare intereselor
proprii, semanarea urii si dezbinarii intre cetatenii aceleasi natiuni sau inre
popoare diferite etc.
Directii de actiune pentru infrangerea lor :
1. ei se tem de spirite puternice, ocrotite de
stramosi si Adevaratul Dumnezeu, incoruptibile, cutezatoare, intelepte, in care
salbaticul este dominat de celest. Trebui sa-i infrangem in domeniul in care ei
sunt slabi : spiritul, zestrea celesta!
2. se tem de oamenii bogati material, deoarece acestia
nu pot fi corupti, manipulati, santajati, inrobiti prin foame.
3. se tem de oamenii intrebi, cu spiritul si trupul
calit, imposibil de manevrat in directiile dorite de ei.
4. se tem de natiunile unite, in care dezbinarea nu
are efect.
5. ei folosesc confuzia, falsul minciuna, misticismul,
dezinformarea, intoxicarea cu informatii false, lozinci si slogane aparent
umanitare. Noi trebuie sa gandim logic, pentru a le distruge metodele de lupta.
Trebui sa luptam pentru impunerea adevarului, claritatii, limpezimii,
dreptatii!
6. ei se tem de unirea popoarelor si natiunilor a
caror inrobire o viseaza. Pentru a le dezbina si stapani, folosesc motive
etnice, religioase, teritoriale etc. Sa distrugem aceste motive.
7. ei si-ai fondat puterea pe conventii omenesti, pe
formalism, pe hartii cu valoare conventionala, numite diferit : bani, cecuri
etc. Adevarata putere se fondeaza pe legile vietii, expresie a vointei
Adevaratului Dumnezeu, pe continutul concret, pe valori concret produse sau
mostenite, pe inalta zestre spirituala a oamenilor, pe realitate.
8. Respectati realitatea Universului in care traiti si
n-o confundadti niciodata cu fictiunile sau conventiile omenesti! Stapanii din
umbra si-au fondat puterea pe fictiuni si false conventii pentru a suplini lipsa
unui echilibru de forte (ei niciodata nu vor avea de partea lor legile vietii).
Banca Rotschild din
Londra a finantat razboiul din statele din Nord, Banca Rotschild din
BAZA DE
DATE
1. In 1812,
Nathan Rotschild a infiintat banca "Nathan Mayer Rotschild si Fiii",
la Londra, cu filiale la Viena, Berlin, Paris. In America, banca lui a fost
reprezentata de bancile Cuhn Loeb&Co., J.P.Morgan&Co., August
Belmont&Co. Prin bancile Cuhn-Leob, al caror director este Jacob Schiff
(fiica acestuia a fost sotia lui Trozki) si prin banca Morgan, Belmont si
Warburg au ridicat imperiul Rockefeller "Standard Oil", liniile
ferate Harriman si fabrica de otel Carnegie. Establishment-ul Coastei de
Rasarit e stapanita de Rockefeller.
2. Dupa
revolutia bolsevica, imperiul lui Rockefeller "Standard Oil Company"
a cumparat 50% din campurile de petrol de la rusi, cu toate ca oficial s-a spus
ca au fost nationalizate. In 1927, Standard Oil a construit prima rafinarie in
Rusia, pentru ca rusii sa vanda petrol in Europa.
3. In 1729,
East India Merchant Company (BEIMC) a infiintat organizatia "COMITETUL
CELOR 300". Banci care sunt in acest comitet sunt : Banca Hong-Kong si
Shanghai; The British Bank of the Middle East; Midland Bank; National and Westminster
Bank; Barclays Bank; The Royal bank of Canada si Baring Brothers Bank.
4. Imperiul
feroviar Harriman a fost finantat de N.M. Rotschild & Sons Bank din Londra.
5. Paul
Warburg, directorul bancii "M.M. Warburg (reprezentanta "N.M.
Rotschild and Sons" din SUA) si totodata conducatorul de la FRB
("Federal Reserve Bank"), a fost directorul de la I.G.Farben,
cartelul care a fabricat substanta Ciclonul B, folosita de nazisti pentru
camerele de gazare. Si el este un evreu ("khazar").
6. John
Clayton scria in THE CHICAGO TRIBUNE : "Trotzki conduce pe radicalii jidovi
spre stapanirea lumii. Bolsevismul este numai un instrument pentru acest
plan".
CARTEA lui J. Coleman, "Conspirators' Hierarchy:
the Story of the Committee of 300".
´Autorul, care este un fost membru al vestitului serviciu secret englez MI6,
dezvaluie existenta unui grup de 300 atotputernici,
condus de regina Angliei, format din crema natiunilor, de la marii lorzi
englezi la printii arabi, care are drept scop obtinerea dominatiei mondiale,
controlul tuturor resurselor planetei, inclusiv al populatiei globului.
Ei pornesc de la teoria lui Malthus, conform
careia resursele alimentare ale planetei nu vor mai face fata numarului crescut
al populatiei, cea ce va duce la haos, care, in final, va distruge dominatia
lor asupra globului. Ei isi propun deci o monitorizare
a cresterii demografice, o distrugere a marilor natiuni industrializate, si mai
ales a clasei de mijloc care este coloana vertebrala a acestor natiuni, o
distrugere a religiei crestine, a familiei, a moralei, distrugerea
invatamintului, mentinerea unor focare de razboi, tocmai pentru a incetini
aceasta crestere demografica. Ei detin controlul traficului de droguri
la scara intregi planete, si-l folosesc tocmai ca o arma pentru distrugerea
fizica si morala a unor societati. Cei care li se opun sunt eliminati, aici
autorul exemplificind cu eliminarea lui Aldo Moro, a lui Kennedy, incercarile
de asasinare a lui De Gaulle, inlaturate cu dibacie de SDCE (serviciul secret
francez), inlaturarea de la putere a lui Noriega, a lui Nixon, sau a Shah-ului
Iranului.
Coleman vorbeste de penetrarea masiva a Chinei cu droguri
practicata de englezi, aceasta avind ca scop tocmai dominatia Chinei, fapt ce a
dus la razboiul opium-ului, urmat de o impacare a beligerantilor, adevaratele
divergente dintre Anglia si China fiind acum numai cota parte care-i revine
fiecarei tari din acest comert murdar, Hong Kong-ul fiind placa turnanta al
acestui trafic asiatic. Un trafic intens are loc si in Europa prin Turcia si Bulgaria ,
TIR-urile fiind mijlocul ideal pentru acest trafic (in opinia lui spui TIR spui
Drog). El arata falsitatea celor ce militeaza pentru legalizarea comertului cu
droguri, chipurile pentru a nu mai cheltui sume uriase in razboiul contra
traficantilor de droguri (chiar zilele trecute am auzit de legalizarea vinderii
marijuanei in Manitoba ; s-a inceput deci si in
Canada , urmatorul pas fiind
poate British Columbia ,
plina de chinezi). Coleman pune o intrebare de bun simt: cum se face ca astazi
cind exista o tehnologie de spionaj asa de avansata si armament atit de
sofisticat, nu se poate opri traficul cu droguri? Probabil ca cineva are tot
interesul sa-l mentina. Sa fie doar o intimplare?
O alta coincidenta, stranie ce-i drept, este nivelul
scazut al invatamintului in America de Nord ,
invatamint care, in opinia autorului, este programat de acest comitet la
autodistrugere, conceptele fiind stabilite in vestitul Tavistock Institute. Ca
roman, imigrat in America de Nord , nu poti sa nu fii
socat de nivelul redus al invatamintului, mai ales in scolile elementare, unde
acelasi profesor trebuie sa predea, de exemplu, si matematica si istorie si
engleza si sport. Trebuie sa fii un geniu ca sa predai toate aceste materii la
acelasi nivel ridicat. La licee situatia se mai schimba, existind profesori
pentru fiecare materie. Universitatile sunt inca serioase. De prin anii '70
gramatica engleza nu se mai preda in scolile publice canadiene. Echipele
olimpice de matematica ale Canadei sunt formate mai mult din chinezi sau est
europeni proaspat imigrati. Statisticile realizate de Institue for Higher
Learning arata ca, capacitatile de citit si scris ale elevilor de licee din SUA
sunt mai joase decit erau printre liceeni in 1786. Ramai stupefiat sa vezi cum
copiii care nu se pot impaca cu familia sunt trimisi la o 'fosterfamily', sau
li se da ajutor financiar pentru a trai independent de la virsta de 16 ani.
Aceasta in loc sa se puna accentual pe rezolvarea problemelor in familie si pe
unitatea familiei. Autorul indica experimente similare facute in Germania lui Honnecker, unde copii erau luati din
familiile considerate neloiale regimului si crescuti de catre stat. Conform lui
Coleman, Comitetul prevede ca femeile "vor fi degradate printr-un continuu
process de 'eliberare a femeilor' si vor fi invatate sa faca
'self-abortion'dupa nasterea a doi copii. Euthanasia va fi obligatorie, la fel
cum obligatorii vor fi si drogurile 'recreationale'.
Socanta este si afirmatia lui Coleman conform careia
populatia crede ca este bine informata, dar in realitate ea nu realizeaza ca
opiniile ei, despre care ea crede ca sunt ale ei, sunt in realitate create in
laboratoare specializate in 'social engineering', armele acestor laboratoare
fiind mass media (CBS-NBC-ABC, New York Time, Washington Post). Spalarea
creierelor se va face prin masiva promovare a unor programe de
"entertainment".
Interesant de citit este modul cum se actioneaza
asupra indivizilor, mod destul de similar cu ceea ce s-a petrecut si inca se
petrece si in Romania .
Una din tehnicile principale este de a-l tine pe individ 'in ceata', la care se
adauga frecvent oscilari intre masuri disciplinare si promisiuni pentru un bun
tratament, impreuna cu raspindirea de noutati contradictorii. In aceste
conditii individul nu va mai sti daca un plan de-al sau va duce catre sau in
directie opusa scopului sau. Chiar si indivizi care au scopuri foarte clare si
gata sa-si asume orice risc vor fi paralizati de severul conflict interior cu
privire la ce au de facut. Deoarece totul se petrece gradat, fara socuri
culturale sau religioase, populatia nu poate fi scuturata din apatie.
Tavistock Institute este cel care a initiat si introducerea
unui nou jargon, a unui limbaj "Cool", care impreuna cu muzica de gen
pop, plina de sunete grele, repetate preluate din sistemul atonal, cu vechi
radacini in cultele antice ale lui Dionysus si Baal, au modelat o noua
generatie. La cele spuse de Coleman as dori sa adaug ca tehnica limbii de lemn
era bine cunoscuta si activistilor comunisti, cuvinte cheie precum 'lupta de
clasa', 'exploatare', 'moarte mosierilor', 'avutia poporului'au fost folosite
cu succes in tara noastra. Apeland la aceste cuvinte bine insurubate in
creierele amaritului nostru popor, FSN si PDSR au obtinut voturi de 95%. Cind
populatia nu este inca bine spalata la creier referitor la ceva ce este inca
nou, dar trebuie sa fie promovat, atunci cineva scrie un articol pe tema respectiva,
acoperind ambele laturi, pro si contra ale problemei, sau se initiaza o
dezbatere, un 'talk show' unde diversi 'experti' promoveaza ideea sub pretextul
'discutarii' ei. Se intimpla asa ceva si in Romania ?
O larga atentie acorda autorul si FMI, care este unul
din principalele instrumente de impunere a dominatiei financiare a comitetului.
Coleman subliniaza ca insasi inlocuirea aurului de catre hartia 'dollar' s-a
facut tocmai pentru a usura santajarea tarilor sarace. Anumite surse l-au
informat pe Coleman ca agentii FMI au declarat ca ei pot secatui orice tara
prin inundarea ei cu narco-dolari, fapt ce nu se intimpla daca o tara are mari rezerve de aur . Conform lui Coleman,
singura modalitate de a nu deveni sclavul lor este sa te imprumuti cit mai putin
de la FMI. Zece mari banci mondiale, care ar urma sa inlocuiasca toate micile
banci particulare, vor conduce finantele lumii sub controlul si indrumarea
acestui FMI, unicul arbitru al lumii bancare.
Socanta este si afirmatia conform careia atit liderii
de stinga (e.g. Mitterand, Brandt, Eltin), precum si cei de dreapta (G. Bush),
ar fi in slujba Comitetului. Dupa Coleman, intreaga miscare de stinga din America de Nord este o creatie a serviciului secret britanic. Nu poti sa nu ai frisoane
gindindu-te ca, fara sa-ti dai seama, societatea ta se indreapta spre un viitor
prezis de G. Orwell sau H. G. Wells, acesta din urma un apropiat al membrilor
Comitetului. Desigur, unele din prezicerile lui Coleman din 1990 nu s-au prea
adeverit. Industria automobilelor nu a disparut, probabil si pentru ca s-au
unit marii producatori de masini in giganti industriali, iar somajul este
foarte redus in USA .
Multe din afirmatiile acestui autor nu pot fi verificate de oamenii simpli, cu
posibilitati modeste de informare.
Coleman ajunge in cartea lui la concluzia ca toata
conspiratia este dirijata de un grup restrans de englezi in frunte cu Regina
Angliei. Eu cred ca Regina Angliei este mai degraba o marioneta a
conspiratorilor decat capul lor. Planul pentru o hegemonie britanica mondiala a
fost obsesia lui Cecil Rhodes, bancher si filantrop britanic din secolul al
XIX-lea, fost proprietar al multor mine de diamante din Africa .
Rhodes era prieten apropiat cu Rothschild.
Rhodes a lasat multe din investitiile lui ca mostenire dinastiei Oppenheimer,
din care astazi Harry Oppenheimer controleaza 95% din industria de diamante din
lume. Multi oameni sunt de acord cu concluzia lui Coleman. Intr-adevar, multe
aspecte din lume in ziua de azi, faptul ca limba engleza are cea mai mare
circulatie, preponderenta membrilor englezi in Masonerie, faptul ca lira
sterlina este cea mai puternica moneda, par sa confirme concluzia ca planul lui
Rhodes a reusit. Eu cred totusi ca nu este o
conspiratie a vreunui grup etnic, este o conspiratie internationala din care
fac parte conspiratori din diferite natii, cu scopul comun de a controla
planeta. Si-au dat seama ca nu mai merge sa controleze lumea prin imperii
nationaliste, asa ca ei folosesc metode mai subtile, prin controlarea bancilor,
a mass mediei, prin anumite tratate comerciale intre tari, tratate din care
beneficiaza numai ei.
Poate ca integrarea europeana este buna, dar trebuie
facuta inteligent. Sa pastram ceea ce avem bun, valorile morale, religioase,
familiale, culturale. Sa nu distrugem invatamintul cautind sa-l facem prea
'modern'. O introducere masiva a computerelor in scoli este binevenita, dar sa
nu uitam ca ele sunt doar instrumente de lucru, iar cei care trebuie sa
introduca informatiile in ele sunt tot creierele noastre, altminteri "garbage
in, garbage out". O copiere idioata a strainatatii nu
ne va face nici mai destepti, nici mai buni, nici mai bogati. Sa ne perfectionam, sa avem curajul a ne recunoaste deficientele, sa le
inlocuim cind e cazul, dar sa nu cadem in extrema cealalta, sa urmam ceea ce
spuneau romanii: "aurea mediocritas" ("calea de aur este calea
de mijloc"). Problematic este insa sa gasim acele elite care sa conduca
poporul nostru pe acest drum spinos, sa-l invete cum sa urmeze aceasta cale de
mijloc.
---------------------------------------------------------
DE CE NU INTERVINE O.N.U. IN PALESTINA?
"Comunitatea internationala nu a facut nimic
pentru a impune aplicarea rezolutiei 425 a ONU, care stipuleaza retragerea
neconditionata a Israelului din Liban, si cu toate acestea impune plina de zel
aplicarea rezolutiei privind retragerea irakiana din Kuweit". - Selim
Hoss, fost prim ministru al Libanului
O intrebare evidenta care apare si la care persoanele
responsabile refuza sa raspunda este : de ce pentru Israel , Legea internationala si
rezolutiile ONU pot sa nu fie respectate in timp ce in cazul celorlalte tari
sunt imediat trimise trupe sa restabileasca "ordinea"? Pentru Liban
si pentru Palestina, ocupate de fortele evreiesti, deciziile ONU nu au fost
respectate. Cu toate ca asistam la o noua escaladare a violentelor in zona,
soldate cu sute de morti, in special arabi, fortele de "asigurare a
pacii" ale ONU nu au fost trimise la fata locului. Cand Irakul a invadat
Kuweitul, reactia internationala (mai degraba americana )
a fost prompta si la fel a fost si in cazul conflictelor din Bosnia si Kosovo. In spatele
acestei taceri internationale, se afla politica guvernata de masoni a Statelor
Unite care s-au opus in mod repetat trimiterii trupelor ONU in regiune.
Demnitarii de la Casa Alba au incercat in schimb prin toate mijloacele sa
intermedieze o pace artificiala in zona care, asa cum s-a vazut deja, nu poate
fi de durata.
INSTITUTUL HUDSON
Nu este cunoscut de publicul american, dar cunoscut de
oficialii americani, care la-u folosit ca "centru de gandire",
apeland la el pentru rapoartele privind probleme de interes national. A fost
infiintat in 1961 de domnul Kahn. Institutul Hudson a publicat o lista cu ceea
ce numeste "membri publici" si "prieteni". Zece dintre cei
douazeci si unu de "membri publici" sunt membri ai Consiliului
Relatiilor Externe (C.F.R.), la fel ca cincisprezece dintre cei treizeci si
patru de "prieteni". Doi dintre "prieteni" sunt : Henry
Kissinger (membru CFR) si dr. Milton Friedman.
SECRET
Sfarsitul lunii iunie 1967 : la Montreal
se deschide Expo '67; la Ottawa au loc ultimele
pregatiri ale "Centenarului Confederatiei"; in Statele Unite se
declanseaza contestarea Razboiului din Vietnam
si, prin toata tara , se desfasoara miscarea
"Flower Power". Ne aflam in preajma evenimentelor din mai 1968, din
Franta, a exploziei nationaliste de la Quebec, a festivalului de la Woodstock
in Statele Unite...Dar, in acelasi timp, acest sfarsit al lunii iunie 1967,
marcheaza ultimele preparative pentru punerea la punct a "planului caderii
Natiunilor", de catre inaltele instante ale francmasoneriei anglo-saxone
din Toronto. Aceasta reuniune secreta, de inalta confidentialitate, e
organizata de catre "6.6.6", cum se autointituleaza urmatorii :
- cei care dirijeaza cele mai mari 6 banci mondiale;
- cele mai mari 6 consortii energetice de pe planeta,
dintre care face parte si petrolul;
- cele 6 mari consortii agro-alimentare, dintre care
face parte si controlul principalelor rute alimentare ale lumii.
Acesti "6.6.6" fiind cei mai inalti
responsabili ai finantelor internationale vor defini, in cadrul reuniunii lor,
o strategie comuna in vederea suprematiei absolute :
*asupra cometrului mondial
*asupra posesiunii armei energetice, poarta deschisa
spre secolul XXI, precum si
*asupra controlului international al economiei
agro-alimentare, care cuprinde de asemenea, pentru ei, consortiile farmaceutice
ce acopera, la randul lor, piata mondiala a vitaminelor si a vaccinurilor.
"Planul" lor se rezuma la trei orientari
majore pentru anii 1970 - 1980 :
- economia
- politica
- socialul
Daca reuseste, Planul trebuie sa duca in mod
iremediabil la acapararea puterii mondiale, prin instalarea Noi Ordini
Mondiale; aceeasi pe care presedintele George Bush avea s-o promoveze cu atat
tam-tam la inceputul anilor 1990.
Serge Monaste*
Ziarist la Enquete
martie 1995
(*ziarist mort in circumstante suspecte)
----------------------------------------------------------
In cartea lui Finkenstadt ("Eine Generations im
Banne satans"), John Todd povesteste : <>< Daca un vrajitor
superior e intrebat cine e cea mai puternica vrajitoare din lume, raspunsul e
urmatorul : Ruth Carter Stapelton, sora fostului presedinte american Jimmy
Carter. Nu stiu daca Jimmy Carter este mason. Daca esti politician in SUA, de
obicei esti si mason, pentu ca asa ajungi in cercurile politice. De la Wilson , nu a mai existat
nici un presedinte care sa nu tina de Iluminati, cu exceptia lui Eisenhower,
care era controlat de ei. Exista cca. 5000 de oameni in lume care au o adanca
recunostinta fata de Iluminati. Pentru acestia muncesc milioane de oameni. Ceva
asemanator se intampla si cu masonii. Numai cei care sunt in gradul 33 al
Ritului Scotian au si stiinta de partea lor. Ceilalti, nu. Lor le apartine
fiecare mare societate producatoare de benzina. Toate marile case de export din
SUA si 90% din marile magazine. Toate ghiseele computerizate din SUA sunt
racordate la un computer urias din Dallas (Texas ), care se numeste
"the beast" (bestia). La randul sau acesta e racordat la altele doua
in Bruxelles si Amsterdam ,
numite de asemenea "the beast".>
*************************************************
J. P. Morgan, care sustinea ideea infiintarii unei
banci centrale in America ,
avea legaturi cu Alexander Hamilton, cel care sustinea ideea infiintarii unei
banci centrale a Americii in timpul razboiului de ocupatie britanice.
Conexiunea a fost descoperita in 1982, cand revista TIMES a anuntat ca Pierpout
Morgan Hamilton, stra-stra-stranepotul lui Alexander Hamilton si nepot al lui
J. P. Morgan, a decedat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)