Cristian Troncotă DUPLICITARII-17

Cristian Troncotă

DUPLICITARII-17

Astfel, în rândul emigranţilor din R. F. Germania, Franţa, SUA etc., majoritatea se pronunţă pentru declanşarea unei puternice campanii de propagandă antisovietică şi procehoslovacă, prin demonstraţii, adunări, publicaţii, proteste etc., considerând că în felul acesta se va atrage atenţia asupra României, care ar fi în pericol.

          Cu toate acestea, din datele pe care le deţinem rezultă că, concomitent, atât înaintea evenimentelor din Cehoslovacia, cât şi ulterior, unele organizaţii fasciste, vârfurile legionare aflate în străinătate şi îndeosebi Horia Sima, au continuat să desfăşoare activitatea duşmănoasă împotriva regimului din ţară, căutând în acelaşi timp să convingă emigraţia română că legionarii au rămas singurii luptători împotriva comunismului, deoarece reprezentanţii fostelor partide istorice (PNŢ, PNL, PDSI) ar fi pactizat cu regimul din ţară.

          De asemenea, se constată o reactivare a elementelor maghiare iredentiste. Din date obţinute rezultă că, în ultima perioadă, emigraţia reacţionară maghiară stabilită în diferite ţări din Europa Occidentală şi America, desfăşoară în continuare activitate iredentistă pe tema Transilvaniei, antrenând la astfel de acţiuni şi unele personalităţi politice şi culturale autohtone.

          Acţiunile desfăşurate de emigraţia maghiară sunt iniţiate şi conduse de organizaţii cunoscute cu activitate iredentistă şi duşmănoasă statului nostru, cum sunt: Comitetul Federal Maghiar din Munchen, condus de Zatureczky Gyula, redactor la secţia maghiară a „Europei Libere”; Mişcarea pentru Independenţa Transilvaniei (Londra) şi altele.

          Organizaţiile emigraţiei reacţionare maghiare desfăşoară propagandă iredentistă sub diverse forme şi întreprind acţiuni cu caracter politic şi cultural, legate în special de apropiata aniversare a semicentenarului unirii Transilvaniei cu România.

          În Franţa, iredentiştii maghiari pregătesc apariţia unei lucrări intitulate „România Mică”.

          În Austria, printre emigranţii maghiari internaţi în lagărul de la Traiskirchen se desfăşoară propagandă ostilă ţării noastre, pe tema Transilvaniei, răspândindu-se ideea că a sosit momentul ca Ardealul să fie luat de la România şi să fie anexat Ungariei.

          În diferite ţări, au fost difuzate lucrări cu conţinut iredentist, s-au retipărit ziare şi publicaţii maghiare cu conţinut duşmănos la adresa ţării noastre şi s-au luat măsuri de introducere a unor asemenea materiale în România prin posibilităţile oferite de turism.

          Din aceleaşi date rezultă că au fost trimişi emisari pe lângă persoanele cu munci de răspundere şi cu vederi iredentiste maghiare din Transilvania pentru a crea o stare de spirit necorespunzătoare în rândul populaţiei maghiare din România. Cunoaştem, de asemenea, că şi autorităţile maghiare acţionează prin cei ce au rude în Transilvania, încurajându-i să se deplaseze în vizită la acestea, în scopul de a culege informaţii cu privire la gradul de alarmare a populaţiei şi despre amplasarea unităţilor militare române.

          Prin această campanie, organele sovietice şi maghiare urmăresc să contracareze măsurile conducerii de partid române luate în cadrul vizitelor recente întreprinse în Transilvania.

          Arh. SRI, fond „D”, dosar nr. 10 141, vol. I, f. 123-130.

          1973 februarie 9.

          Notă întocmită de Direcţia a III-a şi Serviciul „D”, privind iniţierea unei acţiuni de dezinformare a diplomatului japonez „Onisie”.

          Ministerul de Interne Strict secret.

          Direcţia a III-a şi Serviciul „D”

          9 februarie 1973

          NOTĂ privind iniţierea unei acţiuni de influenţă şi dezinformare.

          Organele noastre deţin date din care rezultă că diplomatul japonez „Onisie” este preocupat de obţinerea unor informaţii cu privire la politica economică şi la poziţia ţării noastre faţă de diverse organizaţii şi organisme economice internaţionale, pe baza cărora întocmeşte lunar rapoarte. În acest scop, el a cerut unei surse a Direcţiei a III-a să-i extragă din presă (subl. N.) şi publicaţii româneşti tot ce se referă la importuri, tarife vamale, situaţia balanţei noastre de plăţi externe, Legea Comerţului Exterior, cea a societăţilor mixte, precum şi la atitudinea R. S. România faţă de anumite organisme şi organizaţii internaţionale, printre care:

          Piaţa Comună, GATT, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare.

          Având în vedere situaţia creată şi mai ales perspectiva realizării vizitei preşedintelui Consiliului de Stat al R. S. România în Japonia, apreciem oportună declanşarea unei acţiuni de influenţă şi dezinformare a diplomatului „Onisie”, care să se desfăşoare în timp şi în cadrul căreia să urmărim promovarea unor interese politice, economice şi de altă natură ale statului nostru în relaţiile cu Japonia.

          În prima etapă a acestei acţiuni – în care urmărim îndeosebi întărirea poziţiei sursei şi crearea unor condiţii ca aceasta să poată plasa, în viitor, date şi versiuni de influenţă şi dezinformare mai deosebite – ne propunem să înarmăm sursa cu conţinutul Legii Comerţului Exterior şi al Decretului nr. 424 referitor la constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor mixte, urmând ca, plecând de la acestea, în discuţiile ce le va purta sau în materialele ce le va prezenta diplomatului japonez, să planeze treptat datele şi versiunile cuprinse în nota anexă, care avem interes să ajungă la cunoştinţa oficialităţilor japoneze.

          Menţionăm că datele şi versiunile ce urmează a fi plasate diplomatului japonez răspund în parte la problemele ridicate de acesta în discuţiile cu sursa. Plasarea lor către diverşi cetăţeni străini a fost aprobată de conducerea ministerului, în unele lucrări de influenţă şi dezinformare prezentate anterior. Întrucât socotim că „Onisie” va manifesta interes faţă de aceste probleme, solicitând sursei sprijin în continuare, în întocmirea rapoartelor sale lunare, vom reveni cu noi propuneri.

          Şeful Direcţiei a III-a Şeful Serviciului „D” (ss indesc.) (ss. Indesc.)

          Arh. SRI, fond „D”, dosar nr. 9633, vol. 5, f. 22-23.

          1977 mai 25.

          Ordinul Ministrului de Interne, Teodor Coman, nr. 001050, pentru intrarea în vigoare a Instrucţiunilor privind organizarea şi funcţionarea evidenţelor de securitate.

          STRICT SECRET.

          În temeiul art. 21 din Decretul nr. 130/1972 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne şi a hotărârii adoptată de Biroul Executiv al Consiliului de conducere al ministerului, în şedinţa din 12 mai 1977;

          O R D O N

          — Cu data prezentului ordin intră în vigoare Instrucţiunile privind organizarea şi funcţionarea evidenţelor de securitate, care fac parte integrantă din acest ordin.

          — Comandanţii (şefii) de unităţi vor lua măsuri pentru însuşirea şi aplicarea întocmai a prevederilor ordinului de către toate cadrele din subordine, în care scop se va organiza studiul şi dezbaterea acestuia în cadrul învăţământului profesional la locul de muncă.

          — Centrul de informatică şi documentare va sprijini aparatul informativ în însuşirea temeinică a prevederilor prezentului ordin şi va controla modul în care este aplicat, raportând rezultatul conducerii Miniaterului de Interne.

          — Instrucţiunile nr. 00251 din 01 iunie 1973 privind organizarea evidenţelor de securitate şi regulamentul de aplicare al acestora, se abrogă. De asemenea, se abrogă dispoziţia din Ordinul nr. 00444/1974, art. 3 alineatul 6 care prevede că străinii intraţi în ţară, cunoscuţi ca fiind în atenţie vor fi comunicaţi, prin telex, tuturor inspectoratelor judeţene.

          MINISTRUL DE INTERNE.

          Teodor Coman „România liberă”, 10 decembrie 2001, p. 3.

          1977 mai 25.

          Instrucţiuni privind organizarea şi funcţionarea evidenţelor de Securitate.

          Capitolul I.

          Dispoziţii generale.

          Art. 1.

          În conformitate cu reglementările privind desfăşurarea muncii informativ-operative a organelor de Securitate, a concepţiei şi măsurilor de perfecţionare a sistemului informativ-operativ, în cadrul Ministerului de Interne se organizează evidenţele de Securitate.

          Art. 2.

          Evidenţele de Securitate – mijloc al muncii informativ-operative – concentrează, prelucrează şi furnizează date cu valoare operativă în vederea realizării în timp util a măsurilor de prevenire, descoperire şi lichidare a acţiunilor îndreptate împotriva orânduirii sociale şi de stat din ţara noastră.

          Art. 3.

          Prin conţinutul lor şi modul în care sunt organizate şi funcţionează, evidenţele de securitate furnizează date şi informaţii necesare analizelor de fenomen şi pentru informarea organelor de decizie la toate nivelurile cu privire la stadiul, ritmul, calitatea şi eficienţa măsurilor operative întreprinse în problemele şi obiectivele muncii de Securitate.

          Capitolul II.

          Principii de organizare şi funcţionare a evidenţelor de Securitate.

          Art. 4.

          Evidenţele de Securitate se organizează centralizat pe ţară, la CENTRUL DE INFORMATICĂ ŞI DOCUMENTARE, iar pe plan local, la inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti şi serviciile de contrainformaţii militare. Ele concentrează date şi informaţii despre categorii de persoane, fapte şi evenimente ce au format sau formează obiectul activităţii informativ-operative, despre persoanele cu antecedente politice reacţionare, despre cele care au fost condamnate pentru infracţiuni date în competenţa organelor de cercetare ale Securităţii şi alte categorii de informaţii operativ sau documentar neceasre muncii. În scopul evitării creării unor evidenţe, orice altă evidenţă de Securitate sau de lucru solicitată de unităţi se impune a fi motivată pe baza unui studiu întocmit împreună cu Centrul de informatică şi documentare şi aprobat de conducerea ministerului.

          Art. 5.

          Pentru ca evidenţele de securitate să reflecte realitatea informativ-operativă, unităţile Ministerului de Interne au obligaţia de a furniza datele necesare constituirii şi actualizării acestora.

          Art. 6.

          În organizarea şi exploatarea datelor şi informaţiilor din evidenţe se asigură respectarea principiilor şi compartimentării muncii.

          Art. 7.

          Centrul de Informatică şi Documentare coordonează şi sprijină organizarea unitară şi folosirea eficientă a acestor evidenţe, iniţiază şi coreleză măsurile de raţionalizare impuse de trecerea şi prelucrarea datelor pe care le conţin.

          Art. 8.

          Evidenţele de Securitate funcţionează în sistem automat şi manual, până la generalizarea prelucrării automate a datelor. Prelucrarea statistică a datelor din aceste evidenţe pentru întreg aparatul de Securitate, se face de către Centrul de informatică şi documentare şi compartimentele corespondente acestuia din unităţi, serviciilor informatice solicitându-le numai acele date care nu sunt în evidenţele manuale şi automate.

          Capitolul III.

          Structura, conţinutul şi întreţinerea Evidenţelor de Securitate.

          Art. 9.

          Evidenţele de Securitate, din punct de vedere al structurii şi scopului pentru care sunt create, se compun din: a) Evidenţe – baze de date despre persoane;

          — Cartoteca generală documentară;

          — Baze de date despre persoanele lucrate în cadrul urmăririi şi supravegherii informative; aflate în urmărirea penală; aflate în reţeaua informativă; autori de înscrisuri identificaţi, persoane care au solicitat plecarea definitivă din ţară; care au călătorit în interes de serviciu sau personal în străinătate şi au refuzat să se înapoieze în ţară la expirarea vizei sau care au trecut fraudulos frontiera;

          — Baze de date de interes operativ referitoare la străini;

          — Evidenţe paşapoarte; b) Baze de date cuprinzând informaţii de interes operativ sau documentar, organizate pe linii de muncă şi probleme; c) Evidenţa fondurilor arhivistice de Securitate.

          Secţiunea I.

          Cartoteca generală documentară.

          Art. 10.

          Cartoteca generală documentară este o bază de date, organizată alfabetic pe fişe tip, la Centrul de Informatică şi Documentare pentru persoanele din întreaga ţară şi la Inspectoratele Ministerului de Interne pentru persoanele din raza lor de competenţă. Cuprinde date despre următoarele categorii de persoane:

          — Aflate în urmărire informativă, asupra cărora se continuă supravegherea informativă în cadrul dosarului de obiectiv-problemă, aflate în urmărire penală ori care au făcut obiectul unor asemenea activităţi;

          — Aflate în reţeaua informativă sau care au făcut parte din această categorie;

          — Cu antecedente politice reacţionare;

          — Condamnate pentru infracţiuni care au fost sau sunt de competenţa organelor de cercetare ale Securităţii.

          — Asupra cărora au fost întreprinse măsuri de prevenire (destrămarea unor anturaje, avertizarea, punerea în dezbatere publică, întreruperea şederii în ţară, declararea ca persoană indezirabilă etc.);

          — Care au călătorit în interes de serviciu sau personal în străinătate şi au refuzat să se înapoieze în ţară la expirarea vizei;

          — Care au trecut sau care au încercat să treacă fraudulos frontiera;

          — Care au cerut aprobarea de a pleca definitiv din ţară;

          — Care au solicitat căsătoria cu străini;

          — Cetăţeni străini care au vizitat reprezentanţe străine din R. S. România în afara cadrului oficial şi aceia care întreţin legături cu străini, dacă după verificarea temeinică a informaţiilor rezultă date de interes operativ;

          — Străini stabiliţi în România;

          — Alte persoane cunoscute cu interes operativ în fondurile arhivistice şi de Securitate.

          Art. 11.

          Datele despre unele categorii de persoane din cartoteca generală documentară aflate în preocuparea actuală a organelor de Securitate, prevăzute la art. 9 litera „a”, alineatul 2, sunt prelucrate în mod prioritar în sistem automat în scopul realizării lucrărilor de analiză şi sinteză pentru informarea cadrelor de decizie sau pentru cerinţe specifice unităţilor centrale, Inspectoratelor judeţene şi al municipiului Bucureşti.

          Art. 12.

          Generalizarea prelucrări automate a datelor din cartoteca generală documentară va fi precedată de o selecţie, preluându-se în sistemul automat numai datele cu valoare operativă. La Secţiunea de selecţie vor participa şi organele informativ-operative care, odată cu clarificarea aspectelor ce rezultă din informaţiile prezente despre persoanele luate în lucru, vor verifica şi materialele incerte, referitoare la antecedentele politice reacţionare în cazul când persoanele pe care le lucrează sunr cunoscute cu astfel de materiale în arhivă.

          Art. 13.

          Introducerea de date în cartoteca generală documentară şi în sistemele cu prelucrare automată aferente se face: a) la începutul urmăririi informative asupra unei persoane sau continuarea supravegherii informative în cazul dosarului de obiectiv sau problemă, după deciderea acestui mod de soluţionare a materialelor de primă sesizare în termenul de 30 de zile prevăzut de ordinul privind organizarea şi desfăşurarea muncii informativ-operative a organelor de Securitate; b) la începerea urmăririi penale sau la întreprinderea măsurilor de prevenire; c) la introducerea unei persoane în reţeaua informativă; d) la identificarea de persoane cu probleme de interes operativ în procesul prelucrării arhivelor; e) la confirmarea unor informaţii despre persoane semnalate cu antecedente politice reacţionare. Comunicarea acestor date se face prin fişe model 3 (anexa nr. 2) în cazul începerii urmăririi penale şi prin fişe model 2 (anexa nr. 1) în celelalte situaţii, întocmite de către ofiţerii din unităţile informativ-operative, care soluţionează cazurile şi de formaţiunile de paşapoarte pentru persoanele ce provin din evidenţa acestora. Aceste fişe vor fi însoţite, după caz, şi de formulare specifice prelucrării automate.

          Art. 14.

          Nu se introduc fişe în cartoteca generală documentară pentru persoanele care se găsesc în următoarele situaţii: a) s-au obţinut informaţii la primă sesizare ce se află în verificări, în termenul celor 30 de zile; b) dacă după verificarea informaţiilor de primă sesizare s-a decis clasarea acestora pentru neconfirmare, c) persoanele care au săvârşit fapte de mică importanţă ori s-au manifestat datorită unor nemulţumiri personale, dacă asupra lor au fost întreprinse măsuri de prevenire pe baza materialelor de primă sesizare şi nu s. a decis continuarea supravegherii informative în cadrul dosarului de obiectiv sau problemă, începerea urmăririi informative sau penale. Pentru aceste persoane se preiau date numai prin intermediul formularelor pentru prelucrarea automată şi vor fi folosite în analize de fenomen sau evaluări a măsurilor întreprinse fără a se furniza informaţii nominale, d) în cazul militarilor în termen care se află în reţeaua informativă a serviciilor de contrainformaţii, pe durata cât îşi satisfac serviciul militar. Evidenţa acestora va fi ţinută (statistic) de către compartimentele de informatică şi documentare din cadrul serviciilor de contrainformaţii militare, fiecare pentru reţeaua proprie.

          Art. 15.

          Fişele model 2 destinate a fi introduse în cartoteca generală documentară, întocmite pentru persoanele aflate în urmărire sau supraveghere informativă ori în reţeaua activă vor fi completate la rubrica „esenţa informaţiilor” cu formula „în atenţia indicativului.” urmată de iniţialele numelui de familie şi prenumele ofiţerului. Numărul de înregistrare al dosarului va fi trecut la rubrica „observaţii”.

          Art. 16.

          În situaţia când prezentarea unei noi fişe pentru înregistrare se constată că persoana la care se referă se află într-o formă de lucru activă, se va restitui fişa şi se vor menţiona pe aceasta indicativul unităţii şi iniţialele numelui şi prenumelui ofiţerului care o are în atenţie.

          Art. 17.

          Actualizările (modificările) datelor din cartotecă şi sistemele de prelucrare automată aferente sunt generate de următoarele situaţii:

          — Trecerea unei persoane dintr-o categorie de evidenţă în alta;

          — Trecerea în sfera de competenţă a altei unităţi sau compartiment de muncă (transferul);

          — Parcurgerea diverselor faze ale urmăririi penale sau întreprinderea unor măsuri de prevenire;

          — Schimbarea datelor de identificare sau a altor date despre persoane (inclusiv decesul).

          Art. 18.

          Trecerea unei persoane dintr-o categorie de evidenţă în alta se face astfel:

          — La încetarea urmăririi informative, a supravegherii în cadrul dosarului de obiectiv-problemă, se va completa numai formularul specific prelucrării automate, pe baza căruia se vor consemna şi pe fişa veche din cartotecă datele necesare, referitoare la modul de soluţionare;

          — La încetarea legăturii cu o persoană din reţeaua informativă, modificarea se va opera pe baza comunicării unităţilor informativ-operative, în fişa veche menţionându-se data încetării şi numărul de înregistrare al dosarului personal în arhivă (precedat de litera „R”);

          — În toate celelalte cazuri trecerea dintr-o categorie de evidenţă în alta se va face prin completarea şi introducerea unei noi fişe care să cuprindă informaţiile specifice noii categorii.

          Art. 19.

          Trecerea în sfera de competenţă a altei unităţi (transferul) se face prin compartimentele de informatică şi documentare ale unităţilor respective. Între unităţile centrale sau între două compartimente ale aceleiaşi unităţi, transferul se face direct între acestea, iar unitatea sau compartimentul predător comunică operaţia de transfer la organul de evidenţă unde s-a făcut înregistrarea iniţială.

          Pentru persoanele din reţeaua informativă transferurile la alte unităţi se fac pe bază de comunicări scrise trimise compartimentelor de informatică şi documentare, iar în cazul persoanelor ce formează obiectul urmăririi sau supravegherii informative, pe baza formularelor pentru prelucrarea automată, completate cu informaţiile prevăzute pentru aceste situaţii. În termen de 10 zile unitatea primitoare va hotărî reînregistrarea sau returnarea materialului. La înregistrare se va întocmi o nouă fişe care va fi introdusă în cartoteca generală documentară, iar pentru persoanele ale căror date sunt prelucrate automat se va întocmi şi formularul tip calculator. În cazul persoanelor aflate în urmărire sau supraveghere informativă care nu au fost reînregistrare în termenul prevăzut, Centrul de informatică şi documentare va întocmi trimestrial liste nominale care vor fi trimise şefilor de unităţi pentru a dispune măsuri.

          Art. 20.

          Modificările generate de parcurgerea diferitelor faze ale urmăririi penale se operează pe baza comunicărilor scrise trimise de organele de cercetare penală, procuratură sau justiţie. Pe fişele model 3 se vor menţiona schimbările survenite în situaţia juridică a persoanelor, inclusiv punerea în libertate.

          Art. 21.

          Schimbarea numelui de familie, prenumelui, domiciliului, decesul sau a celorlalte date referitoare la persoanele existente în cartotecă se operează în fişele vechi, pe baza comunicărilor oficiale de la organele de Miliţie sau pe baza datelor obţinute de organele informativ-operative în procesul muncii, ce se vor comunica prin formulare pentru prelucrarea automată.

          Art. 22.

          Scoaterea fişelor din cartoteca generală documentară şi distrugerea acestora (pe bază de proces-verbal) are loc în următoarele situaţii: a. când se constată că persoana a fost luată în mod greşit în evidenţă; b. când se transferă la UM 0920 materiale sau dosare, numai fişele care se referă la acestea, menţinându-se în continuare fişele despre persoanele care sunt cunoscute şi cu alte fonduri în arhivă, ce nu fac obiectul transferului.

          C. Când s-a constatat neconfirmarea materialelor iniţiale, săvârşirea unor fapte de mică importanţă ori manifestări datorită unor nemulţumiri personale, dacă persoana nu figurează cu alte materiale în arhivă. Aprobarea de scoatere (în astfel de cazuri) va fi dată de şefii unităţilor sau locţiitorii acestora, iar materialele respective vor fi clasate la fondul corespondenţă.

          D. În cazul decesului persoanelor ce au făcut parte din reţeaua informativă dacă nu sunt cunoscute cu antecedente politice reacţionare sau penale.

          Secţiunea II.

          Baze de date de interes referitoare la străini.

          Art. 23.

          Evidenţa alfabetică generală concetrează date despre străinii veniţi temporar în ţara noastră. Se organizează la Centrul de Informatică şi Documentare, pe întreaga ţară, pe baza fişelor tip şi a taloanelor de intrare-ieşire. Fişele şi taloanele se distrug după trecerea a 5 ani de la intrarea în ţară cu excepţia acelora ce se referă la persoane care în decursul unui an calendaristic au intrat de cel puţin 3 ori.

          Art. 24.

          Evidenţa nominală a străinilor şi a celor declaraţi persoane indezirabile, se constituie la Centrul de informatică şi documentare pe baza fişelor tip cartotecă, trimise de către unităţile informativ-operative de Securitate, paşapoarte, miliţie şi Biroul Naţional de Interpol, pentru a fi anunţate despre intrarea în ţară a persoanelor respective. Această evidenţă funcţionează în sistem mixt-automat şi manual – până la generalizarea sistemului automat. La inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti se ţine numai evidenţa străinilor din atenţia acestora.

          Art. 25.

          Evidenţa străinilor despre care s-au obţinut materiale de primă sesizare ce nu au fost exploatate din motive justificate, se organizează la Centrul de informatică şi documentare pe bază de fişe tip cartotecă, în scopul prelucrării şi coroborării datelor rezultate şi punerea lor la dispoziţia aparatului informativ pentru exploatare. Materialele se trimit Centrului de informatică şi documentare în termen de 45 de zile de la data obţinerii lor.

          Această evidenţă cuprinde şi materialele referitoare la străini, neconfirmate în cadrul termenului de 30 de zile prevăzut de ordinul privind organizarea şi desfăşurarea muncii informative. Materialele îndrumate la Centrul de informatică şi documentare vor avea înscrise pe ele ordinul rezolutiv, motivat, al şefului compartimentului care le-a obţinut.

          Materialele informative ce se referă la străini care îşi desfăşoară activitatea în cadrul reprezentanţelor străine (diplomatice, consulare, comerciale şi de transporturi) nu vor fi cuprinse în această evidenţă, ci vor fi trimise nemijlocit Direcţiei a III-a, de unităţile care le-au obţinut.

          Cetăţenii români care apar în aceste materiale ca legături, vor fi semnalaţi de către unităţile ce le-au obţinut organelor de Securitate cu competenţă asupra locului de domiciliu, care în urma verificărilor, vor hotărî asupra trecerii acestora în evidenţele de Securitate.

          Art. 26.

          Evidenţa nominală a străinilor intraţi în ţară cu arme de vânătoare sau sportive, se constituie pe fişe tip, completate la Centrul de informatică şi documentare, pe gaza datelor transmise de PCTF. În fişe se menţionează tipul şi cantitatea armamentului şi muniţiei, atât la intrarea cât şi la ieşirea străinului din ţară. Fişele respective se păstrează timp de 5 ani de la ultima intrare.

          Art. 27.

          Evidenţa autovehiculelor înmatriculate în alte ţări, cu care călătoresc străinii ce vin în România, este constituită la Centrul de informatică şi documentare din fişe completate pe baza comunicărilor făcute de PCTF. Se organizează pe ani calendaristici şi se păstrează 3 ani de la data intrării în ţară.

          Art. 28.

          Evidenţa statistică a intrării-ieşirii străinilor, înregistrează şi prelucreză automat traficul zilnic prin PCTF şi dispersarea la un moment dat pe teritoriul României. Se completează cu date pe baza statisticilor zilnice transmise de PCTF şi informaţiile de paşapoarte.

          Art. 29.

          Baza de date şi informaţii despre cadre şi agenţi ai serviciilor de spionaj şi legăturile suspecte ale acestora în rândul cetăţenilor români, înmagazinează şi prelucrează automat date refritoare la modul de acţiune al serviciilor de spionaj străine împotriva României, metode, mijloace şi procedee folosite, cadre şi agenţi ai acestora, precum şi despre cetăţenii români aflaţi în atenţia acestor servicii. Introducerea de noi informaţii, precum şi modificările ce intervin se vor comunica la Centrul de informatică şi documentare de către toate unităţile informativ-operative, imediat ce au fost obţinute, prin intermediul compartimentelor de analiză-sinteză-informatică.

          Secţiunea III.

          Baze de date cuprinzând informaţii de interes operativ sau documentare.

          A. Sistemul de prelucrare automată a datelor obţinute în procesul muncii operative de securitate.

          Art. 30.

          Sistemul de prelucrare automată a datelor înmagazinează şi prelucrează informaţii obţinute în procesul muncii informativ-operative, sub formă de text, structurate pe probleme, oboective, linii de muncă, necesare efectuării de analize a fenomenului operativ, în vederea fundamentării actului de decizie.

          Art. 31.

          Introducerea de date în acest sistem, precum şi modificarea sau completarea celor existente se face printr-o selectare, grupare şi structurare pe linii de muncă şi probleme. Aceste activităţi vor fi executate de către colectivele (grupele) de analiză-sinteză-informatică din unităţi, iar informaţiile astfel prelucrate vor fi transmise Centrului de informatică şi documentare.

          B. Baze de date a faptelor şi evenimentelor cu autori neidentificaţi.

          Art 32.

          Înmagazinează şi prelucrează în sistem automat de date despre date şi evenimente ce fac sau au făcut obiectul muncii de Securitate, pentru identificarea autorilor. Introducerea de noi date în acestă bază, precum şi modificările ulterioare, transferul sau rezolvarea cazurilor se comunică la Centrul de informatică şi documentare, prin intermediul formularului pentru prelucrarea automată, completat de ofiţerii ce se ocupă de soluţionarea cazului. La identificarea autorilor, ofiţerii care execută urmărire sau supravegherea informativă a acestora, vor întocmi fişe şi formulare tip calculator pe baza cărora persoanele vor fi cuprinse în cartoteca generală documentară şi sistemele de prelucrare automată.

          Secţiunea IV.

          Evidenţa reţelei informative.

          Art. 33.

          Se organizează de către toate unităţile Ministerului de Interne pe bază de fişă model 1, conform anexei 3, fiecare pentru reţeaua proprie. Va funcţiona în sistem manual până la finalizarea prelucrării automate. Modificările în aceste evidenţe se execută pe baza comunicărilor făcute de organele operative.

          Secţiunea V.

          Evidenţele de paşapoarte.

          Art. 34.

          Se organizează şi funcţionează la Direcţia pentru paşapoarte, evidenţa străinilor şi controlul trecerii frontierei şi formaţiunilor corespondente din inspectoratele Ministerului de Interne, ca evidenţă de lucru pe baza reglementărilor din acest sector de activitate. Ele constituie o importanţă sursă de informare pentru organele operative.

Va urma.