Cristian Sima - MAREA DEZVALUIRE - 1

Introducere
O spovedanie e o marturisire. Un act de curaj si în acelasi
timp o usurare. Nu m-am spovedit niciodata, nici unui
preot, nici iubitei, mici macar propriului meu copil. O voi
face acum, public. Nu ma astept sa fiu crezut si cu atât mai
putin sa fiu iertat. Am avut o viata agitata, un fel de
montagne russe. Nu regret nimic din ce am facut, regret
poate ce nu am facut, experientele pe care nu le-am avut,
oamenii pe care nu i-am cunoscut suficient. Am fost
norocos, pentru ca am fost mereu în mijlocul
evenimentelor. Am trait intens si niciodata nu m-am
plictisit si nici nu am avut sentimentul ca traiesc degeaba.
Istoria ultimilor 50 de ani nu a trecut pe lânga mine, am
fost binecuvântat sa fiu mereu alaturi de vremuri, chiar si
atunci când m-am împotrivit curentului. Se poate spune
orice despre zbuciumul meu din ultimii 30 de ani, în afara
de un cuvânt pe care, oricum, l-am detestat dintotdeauna:
cool.
Nimic nu a fost linistit si nimic din ceea ce am trait nu a
fost degeaba. Am dormit putin toata viata, 3-4 ore pe
noapte, tocmai pentru ca erau atâtea lucruri de trait pe viu.
Am fost la Brasov în 14 noiembrie 1987, am fost în Piata
Universitatii în 21 decembrie 1989, am fost primul
muritor de rând care a intrat în Studioul 4 pe 22 decembrie
1989. Am fost în toaleta din Televiziunea Româna în care
generalul Militaru îl îndemna pe Iliescu sa inventeze
diversiunea cu teroristii. Am fost la Firenze în 1993, în
6
Via Dei Georgofili când a explodat bomba pusa de mafia
siciliana. Am fost în RER-ul parizian la Porte Saint-
Michel, în 1995, când algerieni de la GIA au explodat o
butelie cu gaz plina de cuie. Am fost în 1999 în cabina de
la Crans Montana care s-a prabusit la furtuna de zapada si
am fost în Turnurile Gemene cu 10 zile înainte de
atentatul din 9/11. Am scapat nevatamat din toate, dar am
ramas cu povestile acestor evenimente vesnic vii în
memorie.
Spovedania mea nu se vrea o însiruire platonica de
întâmplari si personaje, de denunturi si caracterizari.
Scopul ei e sa-mi usureze constiinta încarcata si, mai ales,
sa descrie atmosfera fiecarei epoci. Voi încerca o analiza,
evident subiectiva, a sistemelor pre si postdecembrist din
România si, nu în ultimul rând, a evolutiei europene din
anii ‘90, premergatoare Uniunii Monetare si marii crize
economice din 2008. Nu am pretentia ca voi scrie un
compendiu plictisitor de istorie contemporana, ci doar
speranta ca veti putea gusta împreuna cu mine amestecul
de parfumuri si mirosuri pestilentiale ale ultimilor 30 de
ani.
Aceasta carte s-a nascut cu multe chinuri existentiale, cu
multe întrebari la care am încercat sa-mi raspund, dar mai
ales cu o lupta continua a autorului cu propria-i ipocrizie.
Ramâne sa decodati singuri daca am reusit sa ma lepad de
o ipocrizie care mi-a condus existenta din 1985 pâna în
2012. Eu sper ca la sfârsitul acestei spovedanii sa pot sa
spun ca nimic nu a ramas nespus.
7
”Ipocrizia este ofranda pe care viciul o pune
pe masa virtutii.”
La Rochefoucauld
Ma iluzionez ca, dupa ce ma voi usura de tot ceea ce ma
apasa azi, îmi veti descoperi toate viciile pe care le
admirati si toate virtutile pe care le detestati. Intuiesc ca
dupa publicarea acestor spovedanii voi fi întrebat cu
preponderenta de ce am facut-o abia acum si mai ales de
ce am ales acest moment. Lenin spunea ca cele mai
importante lucruri la o revolutie nu sunt nici idealul pe
care-l tinteste si nici cauzele si frustrarile pe care se
sprijina, esential e doar momentul ales pentru a o
declansa. Departe de mine ideea de a declansa chiar si o
minora razmerita, dar cred cu tarie ca suntem într-un
moment de cumpana si ca o mai buna întelegere a
vechiului sistem va duce cu siguranta la crearea unuia mai
bun.
Atât eu, cât si întreaga mea generatie, am falimentat cu
brio în tranzitia postdecembrista. Plecarea în masa a
cadrelor universitare în 1990-1991 a lasat sistemul
educational fara nicio sansa de viitor. Aceea a fost
migratia cea mai dureroasa pentru societatea româneasca
si abia acum îsi produce efectele teribile. Generatia mea ar
trebui sa faca un pas în urma si sa nu încerce sa se
amestece în schimbarea care ar urma sa vina. Experienta
esecului nostru, o experienta foarte bogata si folositoare,
trebuie pusa la dispozitia tinerei generatii fara nicio
sugestie pentru ceea ce va urma. Noi, tinerii din
8
decembrie 1989, putem doar sa le dam sfaturi fara a avea
pretentia de a fi urmate ad litteram, nu avem niciun
ascendent moral asupra tinerilor de azi, care va trebui sa
îndrepte nu doar catastofele comunismului, ci mai ales
mentalitatea lacoma si arivista creata în tranzitia din
ultimii 25 de ani.
Ideea de a pune pe hârtie tot ceea ce am trait nu îmi
apartine. Nu am crezut si nici azi nu cred ca as avea
talentul necesar pentru a povesti obiectiv marele tablou al
tranzitiei. Exista însa multa lume, oameni pe care nu-i
cunosc, care, dupa ce au citit multe fragmente din aceasta
carte publicate de-a lungul timpului pe Facebook, m-au
împins de la spate sa scriu si mai ales sa public. Realizez
ca interesul majoritatii nu sunt culoarea si mireasma unei
epoci, ci mai ales dezvaluirile sistemului corupt cu care
m-am calcat pe picioare zilnic. Sper ca trairile mele, ale
oamenilor simpli si normali ce apar si ei în aceasta
marturisire, sa fie pâna la urma mai importante decât
arhiva cu conturi si transferuri. Arhiva, oricum, am pus-o
la dispozitia justitiei române înca din noiembrie 2014 si nu
cred ca va dura mult pâna când vom vedea si urmarile în
tribunalele dâmbovitene. Spovedaniile sunt, însa, un
amestec de suspine, dureri si râsete, un terci al propriilor
mele trairi, ce ar vrea sa descrie atât tragismul sistemului,
cât si ridicolul celor ce au facut posibila instaurarea sa.
Cum cel mai important lucru pe care l-am trait este chiar
scrierea acestei carti, am agatat pe firul genezei ”Marii
Spovedanii” tot ceea ce mi s-a parut mai relevant pentru
9
a descrie sistemul, papusarii lui si cauzele care au dus la
instaurarea sa. Daca ar trebui sa explic într-o singura fraza
cum s-a ajuns aici, as spune pe nerasuflate:
”Sistemul s-a format, s-a dezvoltat si s-a propagat prin
efortul si contributia întregului popor român. Daca fiecare
dintre noi va pune umarul la distrugerea si reasanarea lui,
macar în aceeasi masura în care am pus umarul la
proliferarea lui, atunci cu siguranta vom reusi. Cum eu am
contribuit din plin la acest sistem, voi contribui si mai
mult la demascarea si distrugerea lui. Nu am uitat nimic
din ceea ce am facut si vreau ca macar generatiile viitoare
sa învete ceva din experienta mea. Asta nu înseamna ca
voi milita pentru ideea ca vina colectiva e cea care ne-a
adus aici. Exista vinovati si va trebui sa existe si pedepse
pentru ei.”
Într-o tara condusa de hoti, singurul pacat capital e prostia
supusilor. “În Drept, cineva e vinovat doar daca încalca
drepturile altuia; în Etica, el este vinovat doar daca se
gândeste sa faca asta”, spunea I. Kant. Daca ne-am gândi
de fiecare data când întreprindem ceva daca nu cumva
încalcam drepturile celorlalti, sigur am comite mai putine
pacate morale si sigur nu am favoriza nasterea si
înmultirea monstrilor coruptiei. Spovedindu-ma, voi
încerca sa ma gândesc la drepturile tuturor, atât ale
calailor, cât si ale victimelor.
10
“Exista oameni care nu îmbratiseaza decât
umbre, acestia beneficiaza doar de umbra
fericirii.”
W. Shakespeare
Umbrele politicii în 2012
Pretutindeni, dar mai ales pe meleagurile dâmbovitene,
politica s-a facut la cafenele, restaurante, case
conspirative, în general departe de ochii maselor. Noi,
românii, am fost mereu fascinati de jocurile de culise, de
piedicile pe la spate si mai ales de umbrele dubiului. Daca
Creatorul ne-ar livra în piata publica filmul real al
umbrelor ultimilor 24 de ani, nimeni nu ar crede ceea ce ar
vedea, dar, în acelasi timp, toti vor spune: ”Ti-am zis eu ca
asa a fost”.
CTP-ul, Crucisatorul Potemkin al presei românesti,
întrevede un scenariu. Cum nu are suficiente date, voi
încerca sa completez fictiunea printr-o însiruire bruta a
unor evenimente traite de mine în primele 9 luni ale anului
2012. Sper sa reusesc o însiruire telegrafica, fara floricele
si mai ales fara comentarii personale. Va las sa trageti ce
concluzii vreti si sa va imaginati ce scenarii doriti.
Decembrie 2011
Reuniune la Bruxelles. Situatia datoriilor publice ale
multor tari europene devine din ce în ce mai greu de
controlat. Cameron paraseste intempestiv reuniunea,
lasând cuplul “merkozy” sa se descurce cu moneda
11
europeana. Basescu se întoarce de la Bruxelles preocupat
de situatia economica, dar si mai preocupat de scaderea
popularitatii Guvernului Boc si a sa personal. Vrea sa
schimbe primul ministru, dar Boc nu cedeaza, nu vrea sa
demisioneze. Conduce guvernul prin mâna lui Predoiu,
omul sau de încredere în Guvern. În Guvern, e haos;
nimeni nu mai asculta, nici de Boc, nici de Basescu, toti
sunt disperati. Informatiile le primesc de la Predoiu. Ideea
lui Basescu e sa-l aduca pe Maior prim-ministru, sa-l tina
2 ani si sa-l pregateasca sa devina viitorul presedinte.
Maior joaca la doua capete si începe sa aiba întîlniri de
taina cu câteva umbre importante din PSD. Predoiu spera
ca Boc sa demisioneze, si el sa fie numit prim-ministru.
Mergem în bârlogul SRI, în vechea casa facuta de Carol
pentru Lupeasca. E stînjenitoare, un amestec de
comunism, brâncovenism si noile gusturi postdecembriste.
E o casa în care nu te simti în niciun secol. La masa, eu,
Predoiu, Daianu, Maior, Coldea. Predoiu a cerut întâlnirea
pentru a le povesti ce se întîmpla daca euro va cadea sau
daca se va sparge în doua, euro pentru bogati (Germania,
Olanda, Finlanda) si cel pentru saraci (Grecia, Portugalia,
Italia, Spania). Se vehiculeaza chiar si ideea ca în cazul
unui ”run” la bancile românesti, acestea ar putea fi aparate
cu TAB-urile împotriva deponentilor care doresc sa-si
retraga banii. Coldea pare cel mai inteligent si respinge
categoric aceasta solutie. La sfârsit, situatia ramâne la fel
si nu se trage nicio concluzie. Dupa un timp, Predoiu îmi
spune: Au zis ca esti destept, dar esti incontrolabil.
12
Foarte destept nu cred ca am fost, pentru ca eu vedeam
Germania retragîndu-se din euro si, desi si azi cred acelasi
lucru, nimic nu ne face sa credem ca se va întâmpla.
Maior e foarte sigur de sine, vorbeste putin si pune
accentul pe institutiile statului care sunt pregatite si vor
actiona conduse de BNR.
Ianuarie 2012
Situatia se înrautateste la noi, dar pare a se îmbunatati în
afara. Afara, începe marea tiparire de bani, la noi deficitul
bugetar e incontrolabil si, colac peste pupaza, apar
manifestatii în piata, urmare a gafei cu Arafat. Boc
cedeaza si e de acord sa demisioneze. Maior e convins ca
îi va lua locul, Predoiu la fel. Basescu joaca la cacealma.
Februarie 2012
Boc demisioneaza. Predoiu e numit prim-ministru
interimar si e foarte fericit, crezând ca va ramâne pâna la
capat. Boc paraseste Palatul Victoria luând paltonul lui
Predoiu, cu 10 numere mai mare, e debusolat, nimeni nu-l
mai baga în seama. Aceasta numire total ciudata a fost
facuta pentru orgoliul lui Predoiu, ca sa-l tina aproape. El
e dependent de Basescu 100% si e convins ca Basescu are
nevoie de el pentru a face numirile la Parchet si DNA,
faimoasa rocada.
În noiembrie 2011, în trenul de Geneva, mergând la un
concurs de golf, Predoiu este sunat de Basescu si se ridica
automat în picioare.
Revenim. Seara, este numit MRU, Predoiu e deceptionat,
dar Basescu îl linisteste cu chestia ca oricum va putea
13
sa-si puna pe cartea de vizita Ex. Prim-Ministru (dupa ce a
parasit Ministerul Justitiei, pe cartea de vizita a lui Predoiu
scria Ex. Prim-Ministru, Ex. Ministru de Externe, Ex.
Ministru al Justitiei. Arata înfiorator. Cum i-am dat în
folosinta birourile de la WBS, comandase si o placuta cu
aceste inscriptii).
MRU nu e votat înca de Parlament, asa ca Predoiu se
ocupa cu deszapeziri si se bucura înca vreo câteva zile de
putere. MRU ajunge la Palatul Victoria, e debusolat, dar
Predoiu conduce Guvernul timp de peste o luna, chiar din
biroul lui MRU. MRU se ocupa doar de imagine, nu de
Guvern, e deja în campanie prezidentiala. MRU începe sa
faca troc pentru imagine. Îsi aranjeaza întrebarile la Gâdea
si reuseste sa plece învingator. Ma cheama la Palatul
Victoria. Îl întreb pe Predoiu ce vrea de la mine. MRU
vrea un troc, sa ma puna sef la Consiliul consultativ si eu
sa-i garantez sustinerea de la Hotnews. Îi comunic prin
Predoiu ca nu ma amestec în politica editoriala si
întâlnirea nu mai are loc. MRU face acel consiliu mamut,
totul la troc. Blanculescu, fiind cel mai lingau, este numit
secretar. Peste doar cîteva luni, Blanculescu îl va critica pe
MRU si va deveni consilierul lui Ponta. Acel consiliu nu
se va întâlni nici macar o singura data, era doar o chestie
de a da ceva la schimb fara dorinta de a schimba ceva în
economie.
MRU devine arogant, tipa la ministri, îi jigneste si evident
apar animozitati în PDL. Basescu nu-l salveaza, ba chiar
pune paie pe foc. Numirea lui MRU era doar pentru a-i
arata pisica lui Maior, care nu fusese ascultator, cel putin
asa-mi relateaza Predoiu. Predoiu e convins ca Basescu
14
îl are pe el drept carte salvatoare si ca Maior si MRU vor
disparea cu timpul, fiind deja arsi politic.
Predoiu organizeaza întâlniri pentru, vezi Doamne,
salvarea României si schimbarea mentalitatii politice.
Participa Iulian Chifu de la Cotroceni, Mihnea
Constantinescu de la SIE, Daianu, eu si din cînd în cînd si
altii. Predoiu e convins ca într-un an va fi milionar si în
doi Presedinte. Vreau sa precizez ca nu cred ca a luat un
ban cât a fost ministru, a trait doar din ce i-am câstigat eu
la Bursa.
Deja din martie se stie ca MRU va cadea pe mâna lui
Oprea si a câtorva PDL-isti. Ceea ce nu se stie e ca nu
Predoiu va fi succesorul. Predoiu îmi repeta ca el e
singurul politician care se poate întelege si cu liberalii si
cu Hrebenciuc, a dovedit-o când a trecut codurile si
Basescu merge pe mâna lui. Basescu i-o va trage a doua
oara, tot cu zâmbetul pe buze.
Aprilie 2012
Se vorbeste deja de motiunea de cenzura. MRU e linistit,
Predoiu e convins ca va trece. Începe deja din proprie
initiativa sa negocieze cu liberalii si Hrebenciuc. Nimeni
nu-l baga în seama.
Motiunea trece, guvernul MRU cade. Predoiu realizeaza
în ultima clipa ca nu va fi Prim-Ministru, dar spera sa
ramâna Ministru de Justitie. Ponta îi face propunerea, se
duce la Basescu sa primeasca girul si sa-l roage sa insiste
pe lânga Ponta. Mi se pare ciudat, dar, vazând sms-urile,
cred ca e posibil ca Ponta sa-l lase la Justitie.
15
Încerc sa schimb toti banii Bursei în dolari, reusesc sa
schimb doar 2 milioane, pentru ca toti din CA se opun. Eu
plec la Paris de 1 Mai, Predoiu ramâne pe baricade.
Primesc la Paris sms de la Predoiu:
Crin si Voiculescu se opun, nu voi fi Ministru la Justitie.
Predoiu vrea un post la Sibex, eu nu pot sa îl ofer, ne
certam.
Mai 2012
Revin la Bucuresti. Ponta anunta Guvernul. Hotnews îi
demoleaza un ministru, doamna “Standford” de la
Educatie. Am deja si mai multi dusmani. Daianu insista sa
vând Hotnews(1 si sa ies de la Sibex(2, ma avertizeaza ca
asa pot ramâne cu WBS(3. Ma simt puternic, nu cedez.
Iulie-August 2012
Începe suspendarea. Hotnews îl sustine pe Basescu si
acuza lovitura de stat. Leul se devalorizeaza si mai mult,
începuse deja de dinainte de 1 Mai, imediat dupa motiune.
Predoiu primeste oferta sa se duca consilier la Cotroceni,
ca si Funeriu si ceilalti, dar refuza. Îi dau birourile mele
(1 Hotnews - agentie de stiri în actionariatul careia C. Sima avea o
cota importanta) (n.m.)
(2 Sibex - Sibiu Stock Exchange SA, în actionariatul careia de
asemenea C. Sima avea o cota importanta si era presedintele
Consiliului de Administratie. Principalul obiect de activitate al
societatii: administrarea pietelor financiare. (n.m.)
(3 WBS - World Brokerage Services România, înfiintata în 1997 de
un grup international de traderi, condusi de C. Sima, care detinea
36,15% din capital. (n.m.)
16
gratis si încearca sa lucreze de la mine, de la WBS, dar nu
reuseste nimic, e deja depresiv, îi lipseste puterea.
La suspendare, nu ia pozitie si nu-l sustine pe Basescu, se
simte folosit si aruncat ca o cârpa. Eu ma implic puternic.
Primesc amenintari la telefon ca voi citi Hotnews din
aceeasi celula cu Basescu. Basescu e suspendat. Basescu
vine la Hotnews sa dea interviu. Înca crede ca va reusi sa
convinga lumea sa voteze NU. Îi explic ca singura solutie
e boicotul si ca eu în locul lui as face ca si De Gaulle cu
“Je vous ai compris“. Ii spun ca eu as boicota, apoi m-as
demite, dar eu as organiza alegerile, e o iesire din scena
demna. Ma asculta, dar nu comenteaza.
Pantazi, redactorul-sef de la Hotnews, e foarte preocupat
ca l-am ofensat pe domnul Presedinte. Ramân surprins,
Hotnews l-a ajutat si criticat pe Basescu fara sa primeasca
niciun ajutor, poate ca eu ma însel. Nu mai am încredere
în nimeni, devin brusc circumspect. Pâna atunci, eram
expansiv, chiar inconstient de curajos. Îl sun pe Tariceanu
sa-l conving ca nu e bine sa joace cartea Voiculescu.
Tariceanu e linistit, îmi spune ca nimic nu se va schimba,
chiar daca Basescu va pleca, UE nu are forta sa-i opreasca
si ca Voiculescu nu e un drac asa de negru. Explodez si îi
explic principii.
Basescu boicoteaza si ramâne Presedinte, dar totul se
decide la CC. Simt ca sunt atacat, dar ramân pe pozitii si
ma consider înca puternic. Nu facusem nicio afacere cu
statul, nu am fost la nicio licitatie, nu aveau ce sa-mi faca,
asa credeam eu.
17
Septembrie 2012
CNVM îmi blocheaza conturile, vor deja sa ma debarce de
la Sibex. GS îmi lichideaza conturile din lipsa de margine.
Sunt falit. Încerc totusi sa ma salvez, fara sa încerc sa vad
de unde-mi vine.
Predoiu ma duce la Hrebenciuc. Hrebenciuc e înainte de
întâlnirea din Delta a USL-ului. Promite sa ma ajute si-mi
demonstreaza puterea sa. Suna la Dorina Mihailescu, care
se afla la Frankfurt sa-l spioneze pe Isarescu, si amâna
AGA la Sibex. Suna si la Fercala, caruia îi promite sefia
CNVM daca ma ajuta sa ies din rahat. Încep deja sa
îmbratisez umbrele, si umbrele ma înconjoara. Vreau sa
iau credit de la GS, dar Predoiu ma opreste, pentru ca
Hrebenciuc ma va ajuta. Cred.
Dimofte ma împrumuta cu 400k(1, pare sa fie sincer. Ma
duc sa joc golf la Clubul Diplomatilor si dau de Noaptes,
habar nu am cine e. Se prezinta drept viitorul cuscru al lui
Hrebenciuc si îmi spune: Stiu tot si te voi ajuta. Cred din
nou si continui sa îmbratisez umbre.
Ma întâlnesc din nou cu Hrebenciuc si Predoiu, la cafea,
în Cartierul Francez. Accept sa ma retrag de la Sibex si sa
vina Predoiu si Daianu. Hrebenciuc îmi spune: Avem
multe planuri cu tine.
Daianu continua sa ma preseze cu sms-uri si telefoane, sa
vând Hotnews, Hrebenciuc nu e interesat, dar îmi
sugereaza sa vând. Toti ma sfatuiesc sa cedez si sa-mi dau
chilotii jos. Accept orice. Vând Hotnews. Promit sa lucrez
pentru umbre si sa-i vând totul lui Dimofte, pe gratis. Dau
(1 400k - 400.000 (n.m.)
18
toate actele si promit sa fac ce mi se spune, data e stabilita,
29 septembrie. Acolo ar fi trebuit sa-mi dau chilotii jos.
Predoiu îmi spune sa stau linistit, ca el va fi Presedintele
României în 2014.Toata lumea e înteleasa.
Accept orice, deja mi-e frica. Îmi pun cenusa în cap si
spun ca regret ca am încercat sa lupt împotriva lor. Toti
ma cred si ma consoleaza, dar îmi promit ca va fi bine, cu
ei, cu umbrele. Primesc telefoane, sunt felicitat ca am
înteles si încurajat.
De data asta eu joc teatru, plâng, regret, promit orice.
29 Septembrie
Plec din tara la 6 dimineata. Încep telefoanele de
amenintare. O echipa debarca la WBS, dar sunt surprinsi
sa nu gaseasca arhiva WBS Holding, e deja în Occident de
o saptamâna. Predoiu ramâne la mine în birou si dupa
plecarea mea. Paraseste birourile doar când apar
televiziunile.
Se declanseaza scandalul.
August 2013
Primesc un mesaj de la Robert Cazanciuc, sa nu ma mai
iau de Predoiu pe FaceBook, pentru ca ei ma ajuta, dar
sa-l las în pace, au alte planuri cu el.
Alte amanunte:
2011: Omnilogic si Siveco înjura continuu la Basescu si
sunt speriati de unul Ghita din IT. Ghita nu conteaza, nu
se stie bine cine e. În acordarea contractelor de sute de
milioane cu statul român conteaza doar Omnilogic si
19
Siveco. De ce sunt speriati? În spatele Omnilogic si
Siveco se afla eminenta cenusie, domnul profesor
Magureanu. E cumva o lupta între vechea garda si garda
noua?
Dupa 1 mai 2012, Ghita devine leader de piata. Poate de
aceea le era frica!
“Daca ceva sau cineva nu poate fi evitat,
atunci trebuie îmbratisat”

W. Shakespeare
Va urma;