Zilele trecute m-am întâlnit cu un prieten, fost luptător în trupele speciale sovietice din anii 80. De câte ori mă întâlnesc cu el aflu amănunte interesante. De exemplu, în seara loviturii de stat, Recep Erdogan, care își petrecea relaxat concediul pe o insulă la Marea Egee, a fost avertizat de serviciul secret rusesc că vila în care se afla va fi atacată de forțele militarilor puciști care au ordin să-l ucidă. Președintele turc abia a apucat să fugă înainte de a da buzna trupele puciștilor de a îl asasina. Așa se explică ura nestăvilită a lui Erdogan de a introduce pedeapsa cu moartea și a îi lichida pe liderii militari rebeli. Este evident că puciul militar a fost făcut cu acordul tacit (doar?) al SUA. Majoritatea militarilor puciști au studiat în SUA și au fost în conducerea structurilor NATO. Nu întâmplător rebelii au folosit bazele NATO pentru a lovi în regimul Erdogan. Salvarea lui Erdogan a fost transmiterea informațiilor prealabile de către Rusia despre puciul militar și sprijinul imamilor care au scos lumea în stradă. Recep Erdogan știe că doar populația islamizată și electoratul fundamentalist îl mai sprijină. Armata și administrația occidentalizată și laică a fost de partea puciștilor. Până la urmă intervenția armatei a fost constituțională deoarece a intervenit conform viziunii lui Ataturk, atunci când politicienii și guvernul contribuie la islamizarea țării. Conform constituției turce armata este garantul laicității statului, iar intervenția ei a fost legală, doar că de data aceasta imamii și populația a fost de partea lui Recep Erdogan, care duce o politică agresivă de islamizare a Turciei. Arestarea a 7000 de soldați și polițiști și a 3000 de judecători face parte din proiectul lui Erdogan de islamizare totală a instituțiilor statului. Puciul i-a căzut ca o mănușă lui Erdogan care avea listele de epurare a statului de adepții occidentului și laicității. A fost pretextul ideal de a deveni un nou Suleiman Magnificul și a face din Turcia un stat islamic modernizat, diferit totuși de cel din Raqa, cu care fiul său a făcut afaceri prospere cu petrol. Erdogan nu mai crede în SUA, astfel se explică perchezițiile la bazele NATO din Turcia și cererea de extrădare a clericului Gullen. Putin l-a salvat pe Erdogan de la o moarte sigură, iar turcului când i se salvează viața îți devine frate până la moarte. FSB-ul rusesc a avut informațiile că avionul rusesc doborât de Turcia în Siria nu a fost opera și la comanda lui Erdogan, ci a puciștilor pro-americani din armata turcă ca să se înrăutățească relațiile dintre această a două putere NATO cu Rusia. Putin a bătut palma cu Erdogan, iar vasele americane nu vor mai avea acces ușor în Marea Neagră.
E chestiune de luni de zile ca Turcia să iasă din NATO, iar Marea Neagră va deveni, dintr-un ”lac rusesc” unul turco-rus. Deja Erdogan a anunțat o nouă alianță politico-economico-militară cu Siria și Iran, dușmanii SUA. Turcia este pregătită să depună eforturi pentru a restaura pacea și stabilitatea în regiune, împreună cu Rusia și Iran, după cum a declarat președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, într-o conversație telefonică purtată cu omologul său iranian Hassan Rouhani. “Astăzi suntem mai hotărâți ca oricând pentru a contribui la soluționarea problemelor regionale mână-n mână cu Rusia și Iran și în cooperare cu acestea”, a spus Erdogan, potrivit Agenției de Știri a Republicii Islamice (IRNA), citată de TASS, agenția rusă de știri. În acest context, situația României la Marea Neagră se complică, mai ales după ce Bulgaria a refuzat crearea unei flote militare comune împotriva Rusiei. Țara noastră devine tot mai izolată pe flancul de est în condițiile alianței NATO, iar întrunirea de la Varșovia ne-a adus doar gargară diplomatică, nu și garanții de securitate. Pe lângă Bulgaria, și Serbia sau Ungaria fac jocurile Rusiei la granița României. La Marea Neagră, România are vecin, mai nou, puternica Rusie, aliată cu noul stat islamic Turcia, iar guvernanții noștri în continuare visează frumos. Sper ca visul iresponsabil al politicienilor să nu devină un coșmar pentru poporul român părăsit și izolat de aliații nesiguri din NATO.
Ionuț Țene