marți, 4 martie 2014

Iubirile lui Iosip Broz Tito


Un presedinte fugind de sa-i sfiriie calciiele pentru a scapa de o femeie? Si nefacind in cursul vietii sale  doar o "fuga", ci un adevarat maraton compus din diferite segmente amoroase, din care a scapat luind-o la sanatoasa, lasind in urma nu doar colb ridicat de pe drum, dar si copii din flori, "rasariti" pe unde i-a fost lui lumea mai draga... S-a opus lui Hitler, Stalin, chiar si Vaticanului... dar a parasit "cimpul de lupta" in fata femeilor...

Iubitor de coniac bun si trabuc fin, un "mini Casanova" nascut la 25 mai 1892 in Kumrovec din Regatul Croatia-Slovenia, pe atunci parte din Imperiul AustroUngar, si decedat ca presedinte al Iugoslaviei (4 mai 1980).

Noi va vom prezenta insa o fata mai putin cunoscuta a istoriei, macar si pentru posibilul motiv ca aerul  “casanovist” al revolutiilor are ceva aparte, l-a inspirat si de Fidel Castro si multi altii...

Cert este ca numarul exact al iubitelor lui Tito este inca necunoscut (vreo 16 sint "oficiale"), dar in epoca au facut senzatie zvonuri despre posibilele relatii cu Josephine Baker (cu 14 ani mai tinara), iar mai tirziu cu Gina Lollobrigida, Sofia Loren  fireste, mari admiratoare ale peisajelor din jurul conacului aflat pe insula Brijuni...

Magazin este o revista complexa, cu subiecte din domenii variate si incitante, precum istorii uitate, minuni ale lumii, fenomene paranormale, terapii complementare etc, articole interesante ce se citesc pe nerasuflate.
Iata, "fugitiv", "contabilizate" de Gabriel Tudor, doar citeva din lungul sir de legaturi amoroase din care Tito, lider al miscarii iugoslave de gherila in Al Doilea Razboi Mondial (extrem de temuta, soldatii germani temindu-se de gherila iugoslava mai mult decit de frontul rusesc), al Ligii Comunistilor din Iugoslavia (1939-1980) si Maresal al Iugoslaviei care a facut din Belgrad o capitala cvasioccidentala... dar din patul femeilor a scapat doar cu fuga.
Rusinoasa, dar sanatoasa. (Razvan Dupleac).



Mirele fugit

Iosip Broz Tito a fost, fara indoiala, unul dintre cele mai charismatice personaje ale secolului trecut. De origine modesta, a crezut in steaua lui norocoasa, chiar daca ea n-a fost, in cele din urma, aceeasi cu cea care a stralucit, decenii intregi, deasupra Kremlinului.

Prima iubita a lui Tito a fost Marusa Novakova, o cehoaica pe care a intilnit-o in 1912, la o greva a muncitorilor din Cenkovo (astazi in Cehia). Indragostita de chipesul croat, care se prezinta drept inginer, fata nu ezita sa renunte la logodnicul ales de parinti pentru a i se darui lui Tito. Aflind ca Marusa a ramas insarcinata, acesta ii promite ca o va lua in casatorie, dar chiar in ziua nuntii va fugi la Viena, fara sa apuce sa-si mai vada primul fiu, Leopold Novakov.
Fuga lui nu fusese intimplatoare: pe cind lucra la uzinele Skoda din Plze×, Tito intilnise o frumoasa fata din inalta societate austro-ungara, Liza Spuner, care cazuse si ea prada farmecelor lui. Invitat in apartamentul  ei din Viena, tinarul de 21 de ani nu ezita sa dea curs solicitarii, lasind in urma o mireasa inlacrimata la altar. Dar Liza, mai mare decit el cu zece ani, nu era chiar in toate mintile: inclinatiile ei sadice il inspaiminta pe Tito, care e la un pas sa fie strangulat de amanta in cursul unei partide de amor.

Mai mult, Liza nu se sfieste sa aduca in casa si alti barbati, cu care se dragosteste in vreme ce amantul ”oficial” asculta, terorizat, in camera de alaturi... Pe de alta parte insa, aristocrata austriaca il si cizeleaza pe tinarul taran croat, invatindul sa danseze, sa cinte la pian, sa se comporte in societate si dezvoltindu-i gustul pentru lecturi.
Curind, Tito se simte atras nu doar de biblioteca Lizei, ci si de foarte tinara ei menajera, cu care are o  aventura. Cind Liza ii marturiseste ca a ramas insarcinata, Tito reactioneaza cum nu va face nicicind in fata dusmanului, dar mai intotdeauna in fata femeilor: da bir cu fugitii... Fiul lor, Hans Spuner, va muri in 1943, ca soldat in armata germana ce lupta contra partizanilor condusi de tatal lui.



Impuscat de sotul incornorat

La cursele de cai din Viena, Tito o intilneste la sfirsitul anului 1913 pe Tereza Stacner, o croata facind parte din protipendada vieneza.
Ulterior, el o va urma la Zagreb, unde tinara studia. In 1914, la izbucnirea razboiului mondial, Tito este chemat sub arme, dar in fata comisiei de recrutare se preface ca este surdo mut.
Descoperit, este trimis la inchisoarea Petrovaradin si doar relatiile tatalui Terezei il scapa de Curtea Martiala. Inrolat, incepe instructia si curind se va dovedi cel mai bun tintas al regimentului, in anul urmator clasindu-se al treilea la tir pe intreaga armata austro-ungara! Trimis pe frontul rusesc, el nu mai apuca sa-si vada copiii nascuti de Tereza, Paul si Gabriela, care vor vedea lumina zilei in 1915. In Rusia, pe cind unitatea lui e cantonata in satul Korutovo, face cunostinta cu sotia unui mosier local, Liusa Sedlovska.

Cultivata, inteligenta si fermecatoare, femeia se simte atrasa de falnicul croat care nu ezita sa-i ceara bani pentru un costum de haine, ca sa poata participa la un bal local, in vreme ce se culca, la intimplare, cu toate rusoaicele care-i acceptau propunerile.
Aventura lui cu Liusa risca sa-i fie fatala cind sotul incornorat il impusca.
Transportat la spital, Tito nu va afla decit peste multi ani ca dragostea lui nelegitima a dat rod: Kiril Sedlovski, fiul lui si al Liusei, va deveni un renumit doctor. La spital o intilneste pe Ira Gligorieva, cu care se va casatori pe 17 iulie 1915, dar fericirea lor va fi umbrita de aparitia in viata lui Tito a Dariei Andirelova, o doctorita nimfomana care il invita la vila ei pentru interminabile partide de amor. Ira ii va naste un baiat (Serghei Gligoriev, viitor activist comunist in Uniunea Sovietica), dar va muri la scurta vreme dupa ce devenise mama. Ramas vaduv, Tito ii promite Dariei, atunci cind femeia il anunta ca ii poarta in pintece copilul, ca se va casatori cu ea. Fiul lor, Josip Andirelov, va muri pe front in 1944, ca ofiter de aviatie in Armata Rosie.



Dragoste cu doua surori gemene, o kirkiza si o fata de 13 ani!

Dar Tito n-are rabdare sa-si vada pruncul nenascut si pleaca la Sankt Petersburg, unde face cunostinta cu Nina Bazan, dar si cu sora geamana a acesteia, Svetlana. Cum fetele seamana ca doua picaturi de apa, tinarul nu stie cui sa-i incredinteze inima... si atunci o imparte amindurora.
Surorile ramin curind insarcinate si, pentru a evita un scandal de proportii, Svetlana accepta sa sustina ca ar fi avut o aventura cu un profesor de la Universitate.

Declansarea revolutiei din Octombrie tulbura apele; neavind acte, Tito este considerat spion si trimis in Siberia. In urma lui, Nina pierde sarcina, iar Svetlana naste un baiat, Vladimir Bazan, care va deveni doctor. In drum spre locul de exil, Tito sare din tren pe sub nasul garzilor si se da drept negustor, atragind atentia bogatilor crescatori de oi kirkizi din regiune. Unul dintre ei il invita in iurta sa, unde fiica gazdei, Zuhra Badahur, danseaza lasciv, fascinindu-l pe tinarul croat. El o minte ca este un aristocrat bogat, care fuge de Armata Rosie, iar fata se indragosteste si ii accepta cererea in casatorie, cu binecuvintarea parintelui ei. Dupa citeva luni, Zuhra ramine insarcinata, dar Tito descopera, brusc, ca n-o mai iubeste si se volatilizeaza. Fiul lor, Kadi Badahur, va deveni inginer chimist la Baku.

Desi pretinde ca este kirkiz, Tito este descoperit de noile autoritati sovietice si arestat, dar este salvat de Pelaghia Belousova, o rusoaica pe care o mai intilnise in 1917, pe cindea n-avea nici 14 ani si cu care facuse dragoste... Pelaghia este o infocata activista bolsevica si ea ii insufla lui Tito atasamentul fata de cauza  Sovietelor. Se vor casatori pe 19 iunie 1919, iar din relatia lor se va naste Zarko Broz, viitor ofiter al Armatei Rosii si erou al URSS. In perioada interbelica, Tito devine un comunist autentic, fapt pentru care avea sa fie de multe ori  arestat.

In martie 1934, abia iesit din inchisoarea din orasul croat Ogulin, se prezinta drept ”Rudi”, un inginer austriac, reprezentant al unei companii feroviare vieneze. Si astfel cistiga increderea episcopului local, Rozman, care ii ofera gazduire. In casa episcopului, la o serata unde isi etaleaza talentul de pianist, Tito face cunostinta cu Vida Kogej, vecina episcopului. Femeia, mult mai tinara, se indragosteste nebuneste de el si, atunci cind ea pleaca la Viena, la studii, Tito o urmeaza. In apartamentul inchiriat de ea, barbatul nu se sfieste sa aduca femei, pe care i le prezinta Videi drept ”tovarase comuniste”.
Dar, atunci cind studenta ramine insarcinata, Tito se ia cu miinile de cap, spunind ca pentru nimic in lume nu trebuie sa faca acest lucru public, intrucit ”contravine eticii comuniste”. La fel de lipsit de etica, ”tovarasul Tito” o paraseste inainte ca ea sa aduca pe lume un fiu, Dimitri Kogej, care va deveni profesor de muzica la Viena.



De la Moscova la Paris si Istanbul

In 1936, in plina teroare stalinista, Tito se afla la Moscova si lucreaza in cadrul Comintern. Aici o cunoaste pe Elsa Gerlach, o activista bolsevica frumoasa, dar cu inima de gheata, care initial nu-l poate suferi, gasindul prea ”burghez” pentru un comunist adevarat, din cauza pasiunii sale pentru lux (Tito fusese reclamat ca ar consuma prea mult curent electric si apa calda la hotelul unde era cazat). Dar sarmul lui Tito ii vine in cele din urma de hac tinerei femei si aceasta se indragosteste de el si ii cere sa o ia de sotie. Tito era inca insurat cu Pelaghia si, pentru a nu fi acuzat de bigamie, dar in acelasi timp pentru ca nu putea gasi o justificare a  refuzului sau, alege calea deja stiuta: fuge, lasind in urma o femeie insarcinata care, dupa ce va da nastere unui fiu, Viktor Gerlach, va fi arestata de NKVD si va disparea pentru totdeauna.

Intuind primejdia iminenta, Tito se refugiaza la Paris, unde cuceririle sentimentale urmeaza.

O cunoaste pe Jeanne Coitier, o frumoasa vaduva, pe care o minte ca are o slujba banoasa: de fapt, isi cistiga banii jucind noapte de noapte la cazinoul detinut de o emigranta rusoaica, Matveieva. Jeanne are o fata din prima casatorie, dar Tito ii mai daruieste un fiu, Olivier Coitier, nascut la Paris in 1938, si care va deveni expert in fizica nucleara. La cazinou intilneste o turcoaica plina de nuri si foarte bogata, Zuhra Reuf, cu care se va casatori la Paris, imediat ce o paraseste fara nici o remuscare pe Jeanne. In iulie 1938, pleaca in luna de miere in Turcia si apoi se implica in afacerile cu minereu si matase ale socrului sau, dar, dindu-si seama ca nu are nici un fel de talent negustoresc, se gindeste sa intre iarasi in politica. O va parasi pe Zuhra, carei va naste dupa citeva luni un fiu, Izet Reuf.

Revenit la Paris, are o relatie cu Herta Haas, o comunista devotata, care il divinizeaza insa pe Tito mai mult decit pe Lenin! Ea ii va darui un fiu, Aleksander Misa Broz, nascut la Zagreb. In 1940, aflat in Iugoslavia in calitate de lider al Partidului Comunist, in ilegalitate, Tito duce o viata de proscris. Invadarea tarii de catre nazisti va fi sansa vietii lui: curind se impune ca lider al miscarii de partizani.
Herta il urmareste ca o umbra. Dar pentru el, aceasta femeie este deja istorie, pentru ca in viata lui a patruns “iubirea vietii”: Davorjanka Paunovici.



Iubirea vietii – Davorjanka

Davorjanka este angajata initial ca secretara a lui Tito si il insoteste in numeroase misiuni incredintate de partid. Cind tinara ramine insarcinata, Tito se infurie si ii cere sa avorteze, pentru ca o asemenea “problema” este tocmai ce ii lipsea. Dar Davorjanka vrea neaparat sa aduca pe lume copilul si nu se lasa convinsa de insistentele lui. O familie din Foca il adopta pe micut, dar deja ceilalti lideri ai partidului au aflat “secretul” si comportamentul “tovarasului Tito” devine subiectul unei sedinte a Comitetului Central.

Vizibil marcat, Tito se ridica in fata adunarii si, cu lacrimi in ochi, marturiseste: ”Pedepsiti-ma, dar nu pot trai fara ea!”
Camarazii sai se lasa impresionati si il pun sa jure ca se va casatori cu Davorjanka imediat dupa incheierea razboiului. Tinara ii va sta mereu alaturi, pe tot parcursul conflictului, in ciuda degradarii continue a sanatatii ei.
In cele din urma, tuberculoza o va rapune, la 1 mai 1948.
La funeraliile sale, Tito va rosti linga sicriu: “Ai fost cea mai mare iubire a vietii mele”. Fiul lor, Slavisa Paunovici, traieste inca la Belgrad.

Dupa moartea Davorjankai, Tito a cunoscut o profunda depresie si luni in sir a stat in luxoasa lui resedinta, Casa Alba din Belgrad.
Putini apropiati aveau acces la el si tuturor le spunea ca in viata lui nu va mai exista nici o alta femeie. Si totusi, atunci cind un camarad din Rezistenta, Ivan Kraievici, ii face cunostinta cu o tinara de 25 de ani, liderul iugoslav simte ca inima incepe iarasi sa-i palpite.
Curind isi da seama ca aceasta femeie voluntara si dirza este exact ce ii trebuie.
Dupa ce o puternica criza biliara aproape il rapune, Tito, aflat in convalescenta ii promite noii sale iubite ca o va lua de sotie. Si de aceasta data nu va mai fugi din fata altarului...



Jovanka: un barbat in fusta

Jovanka Broz este o Prima Doamna care face cinste acestei functii si, in ciuda virstei fragede, demonstreaza o maturitate uluitoare.
Tito este bucuros sa-i lase in seama grijile administratiei, sarcina de care ea se achita cu brio. Si Jovanka, spre deosebire de alte femei din viata lui, stie ca sotul ei are nevoie, mai mult decit orice, de trei lucruri: sa traiasca in lux, sa domine si sa devina un conducator tot mai priceput.
(...) Femeia are grija de cele 40 de resedinte ale lui Tito, raspindite in toata Iugoslavia si tine o contabilitate stricta. De asemenea, stie permanent starea iahtului prezindential Galeb si a trenului special, ”Trenul Albastru”, cu care calatoreste presedintele si care este dotat mai ceva ca-n filmele cu James Bond.

Cind Branko Mikulici propune ca Tito sa fie ales presedinte pe viata, in 1971, Jovanka este prima care se ridica si aplauda sugestia. Orasele incep sa poarte numele conducatorului idolatrizat, apar timbre si monede de aur cu efigia lui, iar Tito se impune ca un lider al miscarii de nealiniere, avind-o linga el pe frumoasa si tot mai dolofana Jovanka.
Aceasta este un veritabil “maestru de ceremonii”: organizeaza securitatea vizitelor, alcatuieste meniul si decide cine sa fie invitat la dineuri si cine nu, in functie de simpatiile personale...

In acest timp, economia iugoslava intra insa in deriva, iar Tito, tot mai detasat de politica interna si convins ca are de jucat un rol de seama pe scena internationala, lasa tara in seama Jovankai.
Acest lucru ii nemultumeste atit pe camarazii sai din miscarea de partizani cit si pe tinerii tehnocrati iugoslavi, care decid sa recurga la o strategema: il sperie pe presedinte ca Jovanka si generalul Djoko Iovanovici pregatesc o lovitura de stat.

Planul reuseste: femeia este arestata la domiciliu, iar generalul destituit. In aprilie 1975, Tito paraseste resedinta oficiala din Belgrad si se muta la Beli Dvor. Se pare ca in ultimii lui trei ani de viata n-ar mai fi vazut-o niciodata pe sotia sa, singura legatura fiind buchetul de flori pe care Tito il trimitea de ziua ei in fiecare an.
Abia la funeraliile presedintelui, in mai 1980, ea avea sa apara iarasi in public, fiind ulterior din nou arestata la domiciliu.
Singura dintre marile iubiri ale lui Tito aflata inca in viata, Jovanka traieste la Belgrad, rememorind, in singuratatea modestului sau apartament, amintirile anilor traiti alaturi de inepuizabilul ”amant slav” Iosip Broz..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iti multumesc pentru comentariu!