America e SOCATĂ de ce
a descoperit în România
Dusmanii tării vor să ascundă adevarul
Dusmanii tării vor să ascundă adevarul
1982 - România
este supra-îndatorată la FMI
cu 11 miliarde de dolari. FMI santajează România să-și vândă resursele
La sfârşitul
anului 1982, România atingea vârful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind
dependentă de Fondul Monetar Internaţional.
Ceaușescu a
folosit acești bani ca să industrializeze întreaga Românie
Presată de
FMI, țara noastră ar fi urmat să intre în blocaj financiar şi încetare de plăţi
urmând a fi nevoită să-și vândă resursele naturale cum s-a întâmplat 25 de ani
mai târziu.
1985 – Ceausescu
rupe acordul cu FMI, si hotărăste plata integrală a datoriei externe a României
Numai că
Nicolae Ceauşescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotărând după 1985 să facă
plata tuturor datoriilor externe înainte de termen, România nemaintrând în
capcana tranzacţiilor bursiere întinsă de FMI și a vânzărilor pe bursele
internaționale ale unor active ale Statului Român.
Din cauza
FMI-ului, mare parte din producţia agricolă şi industrială a ţării a trebuit să
ia calea exportului, creând deja cunoscutele cozi la produsele alimentare.
Agentul termic a fost raţionalizat şi benzina a fost distribuită pe cartelă.
1982 - 1989
FMI si Bancile Internationale crează un blocaj financiar extern la adresa României
Propaganda si
planul Est-Vest (Rusia-Occident) pentru debarcarea lui Ceauşescu se puseseră
deja în miscare.
Aşa se face
că, începând din 1987, într-o tară aflată sub
un blocaj financiar extern, s-a dezlănţuit o campanie intensă de diabolizare a
lui Ceauşescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa
Liberă şi Vocea Americii au lansat în premieră zvonul că Gorbaciov stabilise un
înlocuitor al lui Ceauşescu, care ar fi fost nimeni altul, decât Ion Iliescu.
Martie 1989
- Ceauşescu rupe încercuirea FMI si reuşeşte să ramburseze integral datoriile
cu sacrificii mari din partea populatiei
În martie
1989, însă, Ceauşescu reuşise să ramburseze integral datoriile cu sacrificii
mari din partea populației. În plus, România mai avea în băncile sale un plus
de 3,7 miliarde USD şi creanţe de 7-8 miliarde USD.
Decembrie
1989 – Ceausescu este împușcat de Crăciun de oamenii Moscovei
Oamenii
Moscovei (Iliescu, Brucan, Kostyal, Militaru, Roman) il indeparteaza pe
Ceausescu de la Putere
si il executa in chip barbar de Craciun, pe 25 Decembrie 1989.
1990 - 2015
Banii Aurul si Industria României "se evaporă" după Revolutie.
Milioane de români ajung someri. Alte Milioane de români sunt nevoiti să
emigreze
La această
sumă s-ar fi adăugat şi exporturile României din 1989 care au fost de 6
miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate în cei 24 de ani scurşi de la
revoluţie, nu mai pot justifica azi decât existenţa a 2 miliarde USD. De ce
s-au „volatilizat” aceşti bani?
Cine a
făcut-o? Dacă România avea şi după 1989 în serviciile de informaţii şi în
Parchete vreun român patriot, am fi aflat până acum. Există indicii că în
noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila prezidenţială de la Otopeni ar fi decolat un
avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinaţia Teheran.
Şi că
avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cântărind 24 t. Într-adevăr, avionul
figurează în fişele de evidenţă aeriană că s-a întors gol din Iran, pe 4 ianuarie
1990. Dacă lucrurile sunt reale şi explicaţia poate fi una extrem de simplă.
1987 - 1989
- Ca să evite dependenta de FMI – Ceausescu a vrut să facă din Banca Română de
Comert Exterior o a doua Banca Mondială împreună cu chinezii, arabii si
iranienii, banca care să concureze FMI-ul si Banca Mondială
Ceauşescu
descoperise încă din 1987 că România avea în propria ogradă toate „comorile”
care-i permiteau să nu mai depindă vreodată de FMI şi mai mult decât atât i-ar
fi făcut concurenţă acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu
China, Iranul şi Libia, într-o bancă care să acorde împrumuturi cu dobânzi
mici, destinate ţărilor în curs de dezvoltare.
Banca în
cauză se numea BRCE (Banca Română de Comerț Exterior) prin intermediul căreia,
întreprinderile de comerț exterior ale României derulaseră operaţiunile de
aport valutar special, de pe urma cărora a fost rambursată datoria externă a
ţării noastre.
FMI îşi
permitea să acorde de câteva decenii împrumuturi, condiţionate de ingerinţele
brutale în economia ţărilor creditate, datorită rezervei de 2.996 tone de aur,
de care dispunea.
1990-2010 –
Hartile de Resurse Minerale ale României făcute pe vremea lui Ceausescu, ajung în
mâinile străinilor
Hărţile cu
zăcămintele minerale începuseră să fie introduse pe calculator în România, la
sediul Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje „Geofizica” din anul 1971 şi
erau permanent actualizate, aşa că Ceauşescu a aflat că din munţii României se
extrăseseră până în 1987 circa 2.070 de tone de aur şi că România mai avea
6.000 tone aur, adică de trei ori cât se exploatase până atunci şi care în 2013 a ajuns să valoreze 250
miliarde euro.
Numai că pe
lângă aur, Ceauşescu ştia că în aceleaşi zăcăminte se află argint şi metalele
rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan,
vanadium, wolfram etc. Şi conta mult, astazi metalele rare sunt evaluate la
aproximativ 6.000 !!!!! de miliarde de euro. (pentru un calcul amanuntit,
atasam in Anexa estimarile facute de ing. Apostol Doru, a carui estimare care
nu cuprinde toate metalele rare, ne conduce la 6.300 miliarde de dolari).
La
aceste cifre ametitoare trebuie adaugate si celelalte Rezervele minerale ale
Romaniei : aurul, argintul, cuprul, carbunele, petrolul, gazele etc... Acestea
sunt evaluate si ele la un total de alte cateva mii de miliarde de euro. Pentru
cei carora li se pare greu de crezut ca valoarea resurselor minerale ale
Romaniei ajunge la aceste cifre fabuloase ii rugam sa consulte Enciclopedia
Resurselor Minerale din România, carte apărută recent sub patronajul AGIR şi al
Societăţii Inginerilor de Petrol şi Gaze, care prezintă la pagina 28 aceste
date uluitoare despre rezervele actuale ale subsolului ţării noastre.
Avem
2.800 de milioane de tone de lignit, care, la preţul de 50 de euro pe tonă, cât
era vineri, ar însemna un ”potenţial naţional” de 140 de miliarde de euro.
Avem,
de asemenea, 900 de milioane de tone de huilă, care, la preţul actual de 53 de
euro pe tonă, ar da 47,7 miliarde de euro. Zăcămintele de cupru sunt estimate
şi ele la 900 de milioane de tone, care, la preţul de 355 de euro pe tonă, ar
reprezenta 319 miliarde de euro.
În
tabelul menţionat urmează capitolele sare, aur şi argint, care ar reprezenta
alte sute de miliarde de euro.
Asta
fara sa mai adaugam rezervele inca uriase de petrol si gaze sau rezervele nou
descoperite de petrol si gaze din platforma continentala a Marii Negre despre
care unii spun ca le depasesc de cateva ori pe cele terestre. Întrebarea care
se pune: noi de ce nu am ştiut până acum?
Despre
cei platiti de catre profitorii locali si internationali sa dezinformeze si sa
spuna ca cifrele nu sunt reale, in ciuda calculelor si estimarilor facute de
expertii din domeniu, nu are rost sa vorbim aici caci asta e jobul lor sa
dezinformeze, si sa castige bani murdari din asta. Cert este ca profitorii
locali si internationali au intrat in trepidatie. Speriati ca milioane de
romani au aflat care e valoarea reala a bogatiilor din subsolul Romaniei, ei
s-au si grabit sa comande articole defaimatoare in legatura cu aceste
dezvaluiri in cotidianele centrale din Romania.. Obscuri de peste Ocean Romania
1975 - 1989
Ceausescu utiliza aurul si metalele rare în industriile românesti de înaltă
tehnologie
În acei ani,
aplicaţiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani şi sovietici
la programele lor cosmice Apollo şi Soiuz abia începeau să apară pe piaţă.
Video playerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele şi
telefonia mobilă, au la bază microprocesoarele la fabricaţia cărora materia
primă sunt metalele rare aflate din abundenţă, alături de aur în zăcămintele
din Munţii Apuseni (minele Roşia Montană, Almaş, Baia de Arieş, Bucium, Brad şi
Săcărâmb).
După 1990 au
apărut o mulţime de producători europeni de telefonie mobilă precum Nokia care
au fost nevoiţi să importe aceste metale rare din Africa Centrală şi Australia,
deşi România era mai aproape. Boom-ul producţiei la nivel mondial de
calculatoare şi telefoane mobile s-a produs după 1990, când în România avusese
deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989.
Chiar şi
aşa, Ceauşescu prevăzuse această dezvoltare şi construise împreună cu concernul
american Texas Instruments, o întreagă platformă industrială dedicată
electronicii, numită IPRS Băneasa, lăsând-o moştenire românilor. Care cu o
minimă investiție , ar fi permis României să producă şi să deţină calculatore,
telefoane mobile, reţele proprii de internet şi de telefonie. Numai că imediat
după 1990, IPRS a fost dezmembrată cu bună ştiinţă pentru a fi transformată în
investiţie imobiliară.
1990 - 2005
"Geologii", "Hidrologii" si "Economistii"
dezastrului României de după 1990, Iliescu, Predoiu, Stolojan si Constantinescu
si-au bătut joc de avutia tării - mii de fabrici au dat faliment
Să nu fi
ştiut aceste lucruri cel care conduce „de facto” SIE, generalul Silviu Predoiu,
absolvent al facultăţii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985)
și la Întreprinderea de Metale Rare din București –IMRB (1985-1990),
îndeplinind din 1987 funcţia de CI-st al IMRB?
Să nu fi
ştiut aceste lucruri preşedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut
revelaţia nerentabilităţii mineritului în România, închizând jumătate din
exploatările miniere?
Să nu-i fi
spus măcar şeful cancelariei sale prezidenţiale, Dorin Marian şi el geolog de
meserie?
Să nu fi
ştiut nici măcar premierii Teodor Stolojan şi Nicolae Văcăroiu, proveniţi din
Consiliul Planificării economice de dinainte de 1989? Şi nici Ion Iliescu fost
membru CPEx al PCR? Pe baza estimărilor specialiştilor săi, Ceauşescu şi-a
făcut un plan de extracţie masivă până în anul 2040, astfel încât banca pentru
investiţii în ţările în curs de dezvoltare, să beneficieze de un flux
neîntrerupt de finanţare, acoperit în aur.
1989 - Aurul
si metalele rare extrase de Ceausescu si valorificate în industria românească
produceau 8 miliarde de euro pe an
Aşadar,
Ceauşescu intenţiona ca în decurs de o jumătate de secol să extragă la greu aur
şi metale rare româneşti, care să-i asigure un fond anual de cel puţin 8
miliarde USD pe care România să-l ruleze prin intermediul BRCE (care avea ea
însăşi un capital de peste 10 miliarde USD), investindu-l în construcţia de
obiective economice şi de infrastructură în afara graniţelor, cu proiecte
concepute de arhitecţii români, cu mână de lucru constituită din muncitori şi
ingineri români şi cu utilaje şi maşini proiectate şi produse în România.
Unde? În
primul rând în China şi în statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, în
Iran şi în statele musulmane aliate acestuia din Africa şi Orientul Apropiat şi
pe cont propriu în America de Sud. Adică exact ceea ce face China
Mărturia lui
Stefan Andrei - despre Banca Mondială pe care Ceausescu vroia s-o facă cu
Arabii, Iranul , China
Avem
marturia istorica, facuta dupa anii '90, de Stefan Andrei - Ministrul de
Externe al lui Nicolae Ceausescu, care a povestit despre aceasta initiativa a
lui Nicolae Ceausescu si despre negocierile pe care le-a purtat Romania cu
China, Iranul, Egiptul, Libia, Iugoslavia, Tarile Golfului si alte tari in curs
de dezvoltare pentru crearea unei Banci Mondiale a Tarilor in Curs de
Dezvoltare.
S-a spus, de
asemenea, că una dintre cauzele execuţiei Ceauşeştilor ţinea de răzbunarea
cercurilor financiare internaţionale. Ceauşescu plănuia fondarea unei bănci
mondiale, la Bucureşti ,
cu credite mici pentru ţările în curs de dezvoltare. O lovitură grea ar fi fost
aceasta pentru marii bancheri.
Întrebat cât
adevăr se află în aceste ipoteze, Ştefan Andrei a relatat următoarele: „Când am
fost în Kuweit, conducătorul Kuweitului i-a spus lui Ceauşescu: «Poate facem
împreună o bancă». «Da, ar trebui să facem o bancă, a zis Ceauşescu, dar să fie
o bancă mai altfel, să mai fie şi cu alţii, nu doar între România-Kuweit». Iar
şeicul Kuweitului a promis că va aduce şi alte ţări arabe, inclusiv Arabia Saudită.
"Ce-a
mai discutat Ceauşescu în 1989, nu ştiu (n.red. in 1989 Stefan Andrei nu a mai
fost implicat in deciziile lui Ceausescu). Dar în Kuweit, atunci, Ceauşescu a
spus: «Da, să facem una cu o dobândă foarte redusă, să fie numai pentru ţări în
curs de dezvoltare şi să fie numai pentru dezvoltare, nu pentru consum». Iar
şeicul a găsit foarte bună ideea aceasta de a veni în ajutorul ţărilor în curs
de dezvoltare".
Desigur,
admite Ştefan Andrei, proiectul era periculos. „Este un fapt că poziţia lui
Ceauşescu faţă de FMI, faţă de BIRD şi, în general, faţă de capitalul financiar
a trezit nemulţumirea cercurilor financiare, a explicat interlocutorul. Dacă
toate ţările n-ar mai lua credite, băncile ar muri. Lecţia României de a
renunţa la FMI , la BIRD după ce ei ne-au primit
în 1972... Nu întâmplător, când noi am luat poziţie faţă de FMI, faţă de BIRD
şi faţă de capitalul financiar, în general, în «Wall Street Journal» a apărut
un articol în care se spunea că Nicolae Ceauşescu a topit Bibliile să le facă
hârtie igienică. La câteva zile după poziţia noastră" - a mai povestit
Stefan Andrei.
In ciuda
acestei marturii, a unui martor direct implicat in acele negocieri, detractorii
lui Ceausescu, incearca sa minta si sa ne spuna ca aceasta initiativa nu a
existat.
Trebuie să
recunoaștem că acest plan, conceput de mintea nu prea şcolită a lui Ceauşescu,
un om neobişnuit de patriot pentru poporul lipsit de recunoştinţă, din mijlocul
căruia s-a ridicat, era genial. Şi poate fi numit Testamentul lui Ceauşescu.
Interesant ar fi să urmărim ce s-a întâmplat cu „comoara” respectivă, după
asasinarea lui Ceauşescu.
1990 - 2005
Sistemul bancar românesc destructurat jefuit si vândut străinilor. Jaful de la Bancorex făcut sub
privirea îngăduitoare a lui Isărescu
BRCE, care
după revoluţie şi-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns în faliment în
1999, după ce prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale
zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenită din falşi
dizidenţi şi chiar suspecţi de terorismul practicat după Lovitura de Palat din
22 decembrie 1989.
2006 -
Privatizarea BCR făcuta tot pentru străini
Sub privirea
guvernatorului BNR. Bancorex a fuzionat prin absorbţie în Banca Comerciala
Romana (BCR) şi la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR împreună cu
premierul Tăriceanu a obligat poporul român să plătească suma de 3,75 miliarde
euro către Erstebank, din Austria, pentru găurile negre avute de Bancorex.
Cum din
privatizarea BCR românii au încasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro,
ei mai au de plătit acestora încă 1,5 miliarde euro. Dacă prin absurd la
conducerea României ar fi nimerit din greşeală vreun om cât de cât patriot ca
Ceauşescu şi i-ar fi trăsnit prin cap să aplice Testamentul lui Ceauşescu, i-ar
fi fost imposibil, căci îi lipsea una din rotiţele mecanismului conceput de el,
banca românească.
1991 - 2015
Isărescu cel care a distrus sistemul bancar românesc, cel care a oprit productia
internă de aur si cel care a înstrăinat aurul tării în anii 1999 - 2000
Din
septembrie 1990 şi până azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al
Băncii Naționale a României a fost Mugur Isărescu. Cel care a fost până în
decembrie 1989 cercetător la
Institutul de Economie Mondială, obținând titlul de doctor în
economie, ca urmare a participării la cursuri organizate în SUA.
În perioada
ianuarie–septembrie 1990, Isărescu a funcţionat ca reprezentant comercial al
ambasadei României la Washington
În anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare bursă a aurului din lume, a
decretat că producţia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan
mondial din 1970 ca producător garantat) nu se mai încadrează în standardele
internaţionale.
Prin
aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului internaţional al
BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numărul de ordine,
greutatea, concentraţia, denumirea producătorului şi sigla Băncii Naţionale.
România a fost astfel interzisă pe lista producătorilor şi exportatorilor de
aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodată
depozite de lingouri din aurul românesc.
2002 - 2013
Isărescu a mutat rezerva de aur a României în afara tării
Doar o
întâmplare a făcut ca într-o conferinţă de presă a PRM să fie prezentat un
document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra că printr-o stranie
coincidenţă, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos
din ţară 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania.
În perioada
2002-2013, din dispoziţia aceluiaşi Mugur Isărescu, două treimi din rezerva de
aur lăsată de Ceauşescu României, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate
în bănci din afara graniţelor, lipsind astfel România de a doua rotiţă a
mecanismului conceput de Ceauşescu.
1999 -
Berceanu a dat licenta de exploatare a aurului la străini prin Franck Timis
Pentru a desăvârşi
opera de blocare a accesului românilor la propriul aur şi metale rare, la
propunerea ministrului Industriilor, Radu Berceanu licenţa de exploatare a
aurului şi metalelor rare nr. 47/1999, este acordată prin HG 458/1999 (ale
cărei prevederi sunt şi azi secrete) companiei private străine Roşia Montană
Gold Corporation, avându-l ca paravan pe Vasile Frank Timiş.
1999 - 2015
- Statul român de azi nu a mai scos nici un gram de aur, ci a dat tot aurul la
străini
De atunci,
statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la încă opt 8 firme
străine licenţe de explorare şi exploatare pentru aurul şi metalele rare
româneşti din Apuseni. Fix pe zăcămintele din hărţile geologice realizate pe
vremea lui Ceauşescu.
Legea
minelor, a fost modificată astfel, încât România să primească din partea
companiilor străine care exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de
doar 4% din tot ce se extrage, în timp ce în Africa de Sud redevenţa pentru aur
este de 20%. Aşadar şi ultima rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu
pentru supravieţuirea României a fost deja vândută.
(sursa :
http://inforor.com/)
Ceaușescu
se-ntoarce în mormânt. El a lăsat țara fără datorii, iar Datoria României a
crescut în doar 25 de ani de la
ZERO la peste 100 de miliarde de euro. Numai între anii
1998-2012 datoria României a crescut de peste 9 ori. Graficul de mai jos merge
doar până în 2012. Dar la sfârșitul lui 2014, datoria României depășise demult
100 de miliarde de euro. Și asta fără ca vreo investiție majoră să fie făcuta în
România, în ultimii 25 de ani, de către guvernanții trădători de țara
ANEXA:
Inginerul Apostol Doru - prezintă calculul celor 6.300 de miliarde de dolari de
la Ro șia Montana
Mare
Atenție ! Speriați de aflarea adevărului, detractorii internaționali și locali
au și comandat articole de dezinformare în presa de mare tiraj de la noi.
Aceste articole sunt comandate și scrise la ordin și vă prezintă CIFRE FALSE ca
să vă facă să credeți că România nu posedă aceste bogății
VĂ
RUGAM COMPARAȚI CIFRELE Inginerului Apostol Doru de mai jos cu cele mincinoase
prezentate de colportorii și dezinformatorii plătiți să facă asta ...Cifrele
mincinoase ale dezinformatorilor le gasiti aici VĂ RUGAM să le comparați
cu cele de mai jos și să vedeți cum acești indivizi fără scrupule încearcă să vă
mintă și să vă dezinformeze în față.
joi, 17
octombrie 2013
Roşia Montană - o bibliotecă de 6,3 trilioane de dolari
Studiul meu va fi un amalgam de simbolistică, cifre exacte, întrebări şi
semnale de alarmă, fiind în acelaşi timp şi un denunţ penal adresat
autorităţilor statului.
Roşia Montană
1. Preţul hârtiei din care sunt făcute cărţile, atunci când le vindem pentru
reciclarea maculaturii. "Puţin, foarte puţin", aşa se spunea într-o
reclamă. Atunci nu contează dacă sunt cărţi de istorie, de economie, de
ştiinţă, de filosofie, de bune maniere...
2. Preţul de achiziţie al cărţilor. Cine
a cumpărat vreodată o carte,
ştie că acestea nu sunt ieftine. Iar ca să-ţi faci o bibliotecă, efortul
financiar este considerabil.
3. Cunoştinţele conţinute. Oricine are o bibliotecă acasă, ştie că nu a citit
toate cărţile pe care şi le-a cumpărat. Şi aici nu este vorba despre faptul că
nu aţi reusit să memoraţi un dicţionar sau vreo enciclopedie. Cartea se citeşte
pentru informaţie, dar mai ales pentru spirit. Iar acesta este nepreţuit, este
de sorginte divină. Cărţile sunt
izvor de cunoaştere, iar suma lor, biblioteca, ne formează ca oameni, şi este
izvor pentru alte cărti.
Deci ce facem cu biblioteca Roşia Montană
1. O dăm la "fier vechi", aşa cum am făcut cu toate combinatele,
sistemele de irigaţii, resursele naturale (petrol, păduri s.a.) şi vom încasa
câteva miliarde de euro?
2. O preţuim pentru că o avem şi o valorificăm cu puterile noastre, în
interesul nostru? Cred că este motivant să te gândeşti la 6,3 trilioane de
dolari. Apropo. Ştiti cum se scrie în cifre? Sau cât înseamnă? Să vă ajut:
6.300 miliarde de dolari (şasemiitreisutemiliardedolari). Pun pariu că ştiaţi.
3. O punem în valoare şi facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADĂUGATĂ, nu doar taxe
pe valoare adăugată? Asta înseamnă că din lemn facem mobilă, din tablă
facem maşini, din aur facem bijuterii. Şi nu doar aurul contează. Mai sunt
câteva elemente chimice a căror valoare despre care vorbim să fie mult mai mare
de 6,3 trilioane de dolari.
De ce 6,3 trilioane de dolari?
Pentru că în multe declaraţii ale unor persoane implicate în diverse perioade
de timp în prospecţiuni geologice asupra zăcămintelor de la Roşia Montană se
menţionează şi cantităţile de elemente continute de minereu. Acestea sunt susţinute
de inginerul geolog şef Aurel Sântimbrean, de deputatul Mugurel Surupăceanu, de Călin Gabriel Tămaş, lector doctor la Departamentul de
Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai,
Cluj-Napoca, precum şi de multe ONG-uri. Pe lângă aceste date, mai sunt unele
care reies dintr-un buletin de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile
de recoltare (puţuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare şi alte
date de identificare.
Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o
centralizare a acestora. Astfel, ele vor fi diferenţiate pe culori, după cum
urmează:
- culoare roşie vor fi cele oficiale (Sântimbrean),
exprimate în grame per tona de minereu;
- culoare galbenă vor fi cele din buletinul de analiză,
despre care nu am date procentuale per tona de minereu;
- culoare albastră vor fi metalele platinice, despre care
nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care se ştie că însoţesc minereurile
de aur şi argint.
Folosesc noţiunea de elemente deoarece este ştiut faptul că acestea se împart
în metale, nemetale, metale tranziţionale, metale alcaline, metale
alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide şi actinide.
Vă prezint şi tabelul cu buletinul de analiză din care am extras elementele ce
vor fi evidenţiate cu culoarea galbenă.
Chimismul apei
limpezite (cu steril detoxificate)
Proba(2)
|
TN001 Standard
|
Proba(2)
|
TN001 Standard
|
||||||
RM1
|
RM2
|
RM3
|
RM1
|
RM2
|
RM3
|
||||
Cianuri totale(3)
|
1,13
|
5,09
|
3,29
|
0,1
|
Mangan
|
0,3
|
0,8
|
‹ 0,1
|
1
|
Cianura slab disociabila(3)
|
0,37
|
0,77
|
0,22
|
...
|
Molibden
|
0,4
|
0,3
|
0,4
|
...
|
Thlocianat
|
70
|
69
|
91
|
...
|
Sodiu
|
725
|
900
|
705
|
...
|
Cianat
|
390
|
390
|
350
|
...
|
Niobiu
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
...
|
Tiosaruri
|
‹ 2
|
‹ 2
|
2,50
|
...
|
Neodim
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Amoniac
|
6,6
|
7,3
|
25
|
2
|
Nichel
|
0,20
|
0,40
|
0,20
|
0,5
|
Aur
|
0,0085
|
0,043
|
0,0165
|
...
|
Fosfor
|
‹ 1
|
‹ 0,5
|
‹ 1
|
...
|
Argint
|
‹ 0,05
|
‹ 0,05
|
‹ 0,05
|
0,1
|
Plumb
|
‹ 1
|
‹ 1
|
‹ 1
|
0,2
|
Aluminiu
|
‹ 0,2
|
0,2
|
0,20
|
5
|
Praseodim
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
...
|
Arsenic
|
0,30
|
‹ 0,2
|
0,20
|
0,1
|
Rubidiu
|
0,35
|
0,35
|
0,50
|
...
|
Bor
|
0,20
|
0,2
|
0,40
|
...
|
Sulf
|
660
|
1.030
|
962
|
...
|
Bariu
|
‹ 0,05
|
‹ 0,05
|
‹ 0,05
|
...
|
Sulfat(1)
|
1.980
|
3.090
|
2.886
|
600
|
Beriliu
|
‹ 0,02
|
‹ 0,05
|
‹ 0,02
|
...
|
Antimoniu
|
0
|
0,28
|
0,06
|
...
|
Bismut
|
‹ 0,02
|
‹ 0,02
|
‹ 0,02
|
...
|
Scandiu
|
‹ 0,5
|
‹ 0,1
|
‹ 0,5
|
...
|
Calciu
|
401
|
675
|
707
|
300
|
Seleniu
|
‹ 5
|
‹ 5
|
‹ 5
|
0,1
|
Cadmiu
|
‹ 0,5
|
‹ 0,1
|
‹ 0,5
|
0,2
|
Silicon
|
8
|
6
|
8
|
...
|
Ceriu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Samariu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Cobalt
|
0,40
|
0,40
|
0,80
|
1
|
Staniu
|
‹ 0,2
|
‹ 0,2
|
‹ 0,2
|
...
|
Crom
|
‹ 0,2
|
‹ 0,2
|
‹ 0,2
|
1
|
Strontiu
|
1,4
|
2,1
|
2,1
|
...
|
Cesiu
|
‹ 0,02
|
‹ 0,02
|
‹ 0,02
|
...
|
Tantal
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
...
|
Cupru
|
0,10
|
0,10
|
0,10
|
0,1
|
Terbiu
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
...
|
Disprosiu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,05
|
‹ 0,01
|
...
|
Telur
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
...
|
Erbiu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,05
|
‹ 0,01
|
...
|
Toriu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Europiu
|
‹ 0,002
|
‹ 0,05
|
‹ 0,002
|
...
|
Titan
|
‹ 0,2
|
‹ 0,2
|
‹ 0,2
|
...
|
Fier
|
0,20
|
1,4
|
1,0
|
5
|
Taliu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,03
|
...
|
Galiu
|
‹ 0,2
|
‹ 0,1
|
‹ 0,2
|
...
|
Tuliu
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
‹ 0,005
|
...
|
Gadoliniu
|
‹ 0,05
|
‹ 0,05
|
‹ 0,05
|
...
|
Uraniu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Germaniu
|
‹ 0,5
|
‹ 1
|
‹ 0,5
|
...
|
Vanadiu
|
‹ 0,5
|
‹ 0,5
|
‹ 0,5
|
...
|
Hafniu
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
...
|
Wolfram
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
...
|
Mercur
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
0,05
|
Ytriu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Potasiu
|
142
|
136
|
132
|
...
|
Yterbiu
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Lantan
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
‹ 0,01
|
...
|
Zinc
|
‹ 0,2
|
‹ 0,1
|
‹ 0,2
|
0,5
|
Litiu
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
...
|
Zirconiu
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
‹ 0,1
|
...
|
Magneziu
|
5,4
|
14,4
|
8,2
|
100
|
|||||
Nota: (1) Calculat pe baza
presupunerii că sulful total este sulfat.
Unităţi în mg/l
Rezultatele sunt în
condiţii de laborator şi pot să nu fie la fel în practică.
‹ Indică nedetectabil
în limitele metodei de testare.
|
|||||||||
Tabelul 1
Pentru preţurile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme
care tranzacţionează unele dintre ele, oprindu-mă la http://www.chemicool.com/
. Trebuie făcută precizarea că acestea sunt nişte preţuri orientative, medii,
ele suferind o fluctuaţie în sus sau în jos pe bursă, în funcţie de cerere şi
ofertă. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape pură, nu sub
formă de oxizi, săruri sau alte forme de prezentare sau paletizare şi
transport, ştiut fiind faptul că o puritate scăzută înseamnă şi un preţ scăzut.
Dar aceasta este o altă discuţie care ar viza fiecare element în parte, pe
grade de puritate sau metode şi cantităţi de livrare, în funcţie de standarde
şi de cerinţele specifice clienţilor şi ofertanţilor, de posibilităţile de
rafinare, cantităţi şi multe alte criterii. De asemenea, contează starea
aproape pură, deoarece are preţul cel mai ridicat şi mai aproape de realitate,
ştiut fiind faptul că de pildă, lemnul în picioare în pădure are un preţ, iar
cel prelucrat sub formă de cherestea are alt preţ. Bineînţeles că dacă se
prezintă şi sub formă de mobilă, preţul acestuia creşte mult mai mult.
Nr. crt.
|
Număr
atomic
|
Element
|
Simbol
chimic
|
Pret USD /
100 grame
|
Pret USD /
|
Cantitate
per tona minereu
|
Valoare
element per tona minereu
|
1
|
3
|
Litiu
|
Li
|
27
|
0,27
|
-
|
-
|
2
|
4
|
Beriliu
|
Be
|
748
|
7,48
|
-
|
-
|
3
|
21
|
Scandiu
|
Sc
|
1.400
|
14
|
-
|
-
|
4
|
22
|
Titan
|
Ti
|
661
|
6,61
|
1.000
|
6.610
|
5
|
23
|
Vanadiu
|
V
|
220
|
2,20
|
2.500
|
5.500
|
6
|
24
|
Crom
|
Cr
|
32
|
0,32
|
50
|
16
|
7
|
27
|
Cobalt
|
Co
|
21
|
0,21
|
30
|
6,30
|
8
|
28
|
Nichel
|
Ni
|
7,7
|
0,07
|
30
|
2,31
|
9
|
31
|
Galiu
|
Ga
|
220
|
2,20
|
300
|
660
|
10
|
32
|
Germaniu
|
Ge
|
360
|
3,60
|
20
|
72
|
11
|
33
|
Arsen
|
As
|
320
|
3,20
|
5.000
|
16.000
|
12
|
34
|
Seleniu
|
Se
|
61
|
0,61
|
-
|
-
|
13
|
37
|
Rubidiu
|
Rb
|
1.200
|
12
|
-
|
-
|
14
|
38
|
Strontiu
|
Sr
|
100
|
1
|
-
|
-
|
15
|
39
|
Ytriu
|
Y
|
430
|
4,30
|
-
|
-
|
16
|
40
|
Zirconiu
|
Zr
|
157
|
1,57
|
-
|
-
|
17
|
41
|
Niobiu
|
Nb
|
18
|
0,18
|
-
|
-
|
18
|
42
|
Molibden
|
Mo
|
44
|
0,44
|
10
|
4,40
|
19
|
44
|
Rutheniu
|
Ru
|
1.400
|
14
|
-
|
-
|
20
|
45
|
Rhodiu
|
Rh
|
13.000
|
130
|
-
|
-
|
21
|
46
|
Paladiu
|
Pd
|
5.833
|
58,33
|
-
|
-
|
22
|
47
|
Argint
|
Ag
|
120
|
1,20
|
10
|
12
|
23
|
48
|
Cadmiu
|
Cd
|
46
|
0,46
|
-
|
-
|
24
|
55
|
Cesiu
|
Cs
|
1.100
|
11
|
-
|
-
|
25
|
57
|
Lantan
|
La
|
800
|
8
|
-
|
-
|
26
|
58
|
Ceriu
|
Ce
|
380
|
3,80
|
-
|
-
|
27
|
59
|
Praseodim
|
Pr
|
470
|
4,70
|
-
|
-
|
28
|
60
|
Neodim
|
Nd
|
420
|
4,20
|
-
|
-
|
29
|
62
|
Samariu
|
Sm
|
360
|
3,60
|
-
|
-
|
30
|
63
|
Europiu
|
Eu
|
135.000
|
1.350
|
-
|
-
|
31
|
64
|
Gadoliniu
|
Gd
|
450
|
4,50
|
-
|
-
|
32
|
65
|
Terbiu
|
Tb
|
4.040
|
50,40
|
-
|
-
|
33
|
66
|
Disprosiu
|
Dy
|
450
|
4,50
|
-
|
-
|
34
|
68
|
Erbiu
|
Er
|
540
|
5,40
|
-
|
-
|
35
|
69
|
Tuliu
|
Tm
|
7.000
|
70
|
-
|
-
|
36
|
70
|
Yterbiu
|
Yb
|
1.400
|
14
|
-
|
-
|
37
|
72
|
Hafniu
|
Hf
|
120
|
1,20
|
-
|
-
|
38
|
73
|
Tantal
|
Ta
|
450
|
4,50
|
-
|
-
|
39
|
76
|
Osmiu
|
Os
|
7.700
|
77
|
-
|
-
|
40
|
77
|
Iridiu
|
Ir
|
4.200
|
42
|
-
|
-
|
41
|
78
|
Platina
|
Pt
|
13.000
|
130
|
-
|
-
|
42
|
79
|
Aur
|
Au
|
5.540
|
55,40
|
1,5
|
83,10
|
43
|
80
|
Mercur
|
Hg
|
48
|
0,48
|
-
|
-
|
44
|
81
|
Taliu
|
Tl
|
48
|
0,48
|
-
|
-
|
45
|
83
|
Bismut
|
Bi
|
39
|
0,39
|
20
|
7,80
|
46
|
90
|
Thoriu
|
Th
|
-
|
-
|
-
|
-
|
47
|
92
|
Uraniu
|
U
|
-
|
-
|
-
|
-
|
TOTAL
|
28.973,91
USD / tona minereu
|
||||||
TOTAL
|
lipsesc
date despre concentraţie sau
preţuri (thoriu, uraniu)
|
||||||
TOTAL
|
lipsesc
date despre prezenţă şi concentraţie
|
||||||
Tabelul 2
Surpriză? Sunt elemente de care nu ştiaţi? Şi eu am păţit chestia asta şi a
trebuit să le verific în Sistemul Periodic al lui Mendeleev pe unele dintre
ele. Şi pentru mai multă claritate, am întocmit un tabel cu utilizări ale
acestor elemente. În paranteză fie spus, senatorul Haralambie Vochiţoiu,
vicepreşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, de profesie inginer minier
recunoaşte că este vorba despre "48 de metale grele", fără a preciza
care sunt acestea.
Element
|
Utilizari
|
Litiu
|
-
lubrifianţi pentru temperaturi înalte
|
Beriliu
|
-
transparenţa la raze X îl recomandă pentru fabricarea ferestrelor şi a
tuburilor pentru radiaţii X
- în
industria aerospaţială pentru sateliţi şi vehicule spaţiale
- în
reactoarele nucleare, ca moderator, agent absorbant sau reflector pentru
neutroni
- aliaje
speciale de Cu pentru scule, proiectile
|
Scandiu
|
- aliaje
de aluminiu-scandiu pentru componente din industria aerospaţiala, echipamente
sportive şi de pescuit
- în
rafinarea petrolului (izotopul 45Sc ca agent de urmărire)
- ca
îngrăşământ
|
Titan
|
- aliaje
de Fe, V, Mo pentru aliaje puternice şi uşoare în industria aerospaţiala
(motoare cu reacţie, proiectile, nave spaţiale)
- costume
de scafandru autonome pentru adâncimi mari
- uz
militar
- procese industriale
(chimie şi petro-chimie, uzine de desalinizare, hârtie)
- medicină
(proteze şi implanturi ortopedice şi dentare, instrumentar)
-
bijuterii, telefoane mobile, automobile, industria agro-alimentară
- pigment
TiO2 pentru vopsea albă
|
Vanadiu
|
- aliaje
de oţel şi titan pentru scule de mare viteză, motoare de avion, aeronautică
- aliaje
cu galiu pentru magneţi şi superconductori
-
catalizator pentru anumite reacţii chimice
|
Crom
|
-
îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului la coroziune, duritate şi rezistenţa la
rupere
-
galvanizare, catalizator pentru anumite reacţii chimice, coloranţi, colorarea
verzuie a sticlei, detergenţi
|
Cobalt
|
- izotopul
radioactiv 60Co este utilizat la radioterapia cu raze gamma
-
îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului, componente pentru aeronautică şi
motoare, galvanizare
- pigmenţi
albastru şi galben pentru colorarea ceramicii şi a sticlei
- aliaje
cu Samariu pentru magneţi permanenţi
|
Nichel
|
- aliaje
de oţel inoxidabile
- baterii
NiCd şi acumulatori Ni-MH
- magneţi
permanenţi
|
Galiu
|
-
termometre medicale (din cauza toxicităţii mercurului)
-
spectacole de ''magicieni'' (linguri care se topesc în
-
semiconductori, leduri şi diode laser, panouri fotovoltaice, oglinzi
|
Germaniu
|
-
semiconductori, tranzistori şi circuite integrate
-
spectroscopie şi detecţie infraroşie
-
catalizatori şi aliaje
|
Arsen
|
-
semiconductori, leduri şi diode laser, fotoconductori
-
ignifugarea lemnului, insecticide, tăbăcărie
- măreşte
duritatea aliajelor, muniţia de vânătoare (plumbul pentru
- pirotehnie
(focuri albe - indian), coloranţi (galben regal pentru vopsele de ulei)
|
Seleniu
|
-
catalizator pentru multe reacţii chimice
-
industria sticlei, pentru decolorarea ei sau colorarea în roşu
- celule
solare şi fotoelectrice, toner fotografic, camere de filmat, redresarea
curentului electric, copiatoare, luxmetre, explozibili
-
îmbunătăţeşte lucrabilitatea aliajelor de Cu şi oţel
- şampoane
anti-mătreaţă
-
medicamente pentru creştere şi disfuncţii reproducătoare
|
Rubidiu
|
-
fotocelule, tehnica vacuumului
-
artificii (culoare roşie)
-
sticlărie şi ceramică
- datarea
rocilor cu 87Ru
|
Strontiu
|
-
pirotehnie (culoare roşu aprins) şi rachete de semnalizare
- ceasuri
atomice
-
producerea tuburilor catodice pentru televiziunea color
- pasta de
dinţi, terapia cancerului cu 90Sr care este radioactiv
|
Ytriu
|
- pietre
zirconia, monitoare pentru computere, lentile foto şi video, becuri economice
-
îmbunătăţeşte duritatea aliajelor de aluminiu şi magneziu
- izotopul
radioactiv 90Y (produs în reactoarele nucleare de uraniu) se
foloseşte la tratarea diferitelor tipuri de cancer
-
fabricarea superconductorului YBCO (la - 178 OC)
- filtre
pentru microunde, comunicaţii pentru sateliţi
-
fabricarea televizoarelor color (culoarea roşie)
- camere
de ardere pentru motoarele de rachetă
|
Zirconiu
|
-
stomatologie şi implantologie, bijuterii
-
moderator pentru reactoarele de fisiune
-
catalizator în multe reacţii chimice
- în aliaj
cu Li se foloseşte pentru
absorbţia CO2
|
Niobiu
|
-
obţinerea oţelurilor inoxidabile, criogenice şi refractare
- motoare
de avion şi echipamente rezistente la temperaturi înalte
-
obtinerea de superconductori
-
bijuterii
|
Molibden
|
- creşte
duritatea şi elasticitatea oţelului, rezistenţa termică şi la coroziune
-
fabricarea avioanelor şi rachetelor, lubrifianţi pentru temperaturi ridicate
-
catalizator în industria petrolieră
-
fabricarea tranzistoarelor, lampi cu halogeni, medicină nucleară şi lămpi
röntgen
|
Rutheniu
|
- este
folosit pentru creşterea durităţii platinei şi paladiului
- în
aliajele de titan, un adaus de 0,1 % măreşte considerabil rezistenţa la
coroziune
- un aliaj
de Ru-Mo are proprietăţi de supraconductor
- este
folosit la contactele electrice din întrerupătoarele de Pt şi Pd
-
catalizator pentru multe reacţii chimice
-
bijuterii, computere
- izotopul
radioactiv 106Ru este folosit în tratamentele cu citostatice a
bolilor tumorale
|
Rodiu
|
- element
de aliere pentru platină
-
catalizator pentru anumite reacţii chimice
- strat de
acoperire prin galvanizare sau vaporizare pentru instrumente optice şi bijuterii
- contacte
electrice
|
Paladiu
|
-
catalizatori pentru automobile şi pentru industria petrolieră
-
instrumente chirurgicale, contacte electrice, bijuterii, ceasuri
-
purificarea hidrogenului (absoarbe de până la 900 de ori volumul propriu de
hidrogen)
|
Argint
|
- este
folosit în electrotehnică şi electronică
-
numismatică, bijuterii, industria fotografică, oglinzi
-
stomatologie, instrumente medicale, proteze, utilizare germicidă
|
Cadmiu
|
- baterii
NiCd
- aliaje
pentru lagăre
-
electroplacare
-
pigmenţi, televizoare alb-negru şi color
- celule
fotovoltaice (împreună cu Te)
|
Cesiu
|
- izotopul
radioactiv 133Ce este folosit ca oscilator cuantic pentru ceasuri
atomice, fiind etalon pentru Sistemul Internaţional de Unităţi la baza
definirii etalonului pentru secundă
-
substanţă de umplutură pentru lichidele de forat folosite pentru a atenua
găurirea din timpul forării
- izotopul
radioactiv 133Ce este folosit în medicină, măsurători şi
hidrologie
-
generatoare termoionice cu vapori de cesiu care convertesc energia termică în
energie electrică
- aparate
pentru recunoaşterea optică a caracterelor, fotomultiplicatori, camere video,
materiale fotosensibile, detectoare de radiaţii gama şi raze X, magnetometre,
lasere de mare energie, lămpi fluorescente, redresoare cu vapori
-
utilizări în biologia moleculară, catalizatori în chimie
- izotopul radioactiv 133Ce poate fi
folosit în dispozitive de dispersie radiologică (''bombe murdare'') -
atenţionare de
|
Lantan
|
- este
folosit pentru acumulatorii NiMH utilizaţi la automobilele hibride ( o
baterie pentru
-
catalizator în cracarea petrolului
- ochelari
pentru infraroşu, lentile pentru telescoape
|
Ceriu
|
- aliaje
de aluminiu, amnare, pietre de brichete
-
catalizatori pentru automobile
-
medicamente pentru tratarea şi prevenirea infecţiilor celor arşi şi
imunosupresive
|
Praseodim
|
- este
folosit la fabricarea magneţilor permanenţi de mare intensitate pentru
motoare şi generatoare electrice folosite la maşinile hibride şi turbine
eoliene
- este
folosit pentru acumulatorii NiMH folosiţi la automobilele hibride
- aliaje
pentru motoare de avion
- ochelari
pentru sudori şi suflătorii de sticlă
- aliaje
pentru amnare şi pietre de brichetă
- pigmenţi
pentru sticlă şi emailuri
-
stroboscoape
|
Neodim
|
- magneţi
permanenţi pentru computere, telefoane mobile, echipamente medicale, jucării,
motoare, turbine eoliene, sisteme audio
- lasere
pentru tratarea cancerului şi epilare, pentru tăierea şi sudarea oţelurilor
- ochelari
de protecţie pentru suflătorii de sticlă
- pigmenţi
pentru sticlă şi emailuri
- aliaje
pentru amnare şi pietre de brichetă
|
Samariu
|
- magneţi
permanenţi pentru microelectronică, generatoare eoliene, radare
-
catalizator pentru unele reacţii chimice
- lasere
cu raze X
- datare
radioactivă
- izotopul
149Sm este adăugat în barele de siguranţă din reactoarele nucleare
- izotopul
radioactiv 153Sm este folosit în tratarea mai multor tipuri de
cancer
-
superconductori
|
Europiu
|
- tuburi
fluorescente, monitoare
-
absorbant în reactoarele nucleare
- elemente
de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote
|
Gadoliniu
|
-
îmbunătăţeşte rezistenţa la temperaturi înalte şi la oxidare a oţelurilor
-
aplicaţii în domeniul microundelor, monitoarelor
- substanţe
de contrast pentru imagistica de rezonanţă magnetică
|
Terbiu
|
-
monitoare TV şi display-uri pentru smartphone
-
substanţe de contrast pentru lumina ultravioletă
- elemente
de siguranţă fosforescente pentru eurobacnote
- filme
pentru înregistrări magneto-optice
- magneţi
pentru motoare electrice folosite la maşinile hibride şi generatoare eoliene
-
microfoane, fibră optică
|
Disprosiu
|
-
materiale absorbante pentru reactoare nucleare
- senzori,
microfoane, traductori
-
fabricarea CD-urilor şi a hard-disk-urilor
- lămpi de
mare putere pentru cinematografie
- laseri
|
Erbiu
|
- bare de
control în reactoare nucleare
- pigmenţi
pentru sticlărie
- filtre
fotografice absorbante pentru lumina infraroşie
- lasere
medicale
|
Tuliu
|
- surse
portabile de raze X
- lasere,
aliaje speciale cu alte metale rare
- elemente
de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote
|
Yterbiu
|
- surse
portabile de raze X
-
îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului inoxidabil
- laseri
-
catalizatori în industria chimică
-
detectori seismici
|
Hafniu
|
- bare de
control pentru reactoare nucleare folosite la submarine
- lămpi
stroboscopice, catozi pentru echipamente electronice
- aliaje
speciale pentru aplicaţii aerospaţiale, motoare de rachetă
-
procesoare pentru computere
|
Tantal
|
-
filamente pentru tuburi vidate
-
condensatoare şi rezistenţe de mare putere
-
instrumente şi implanturi chirurgicale şi dentare
- oţeluri
refractare
|
Osmiu
|
- aliaje
foarte dure împreună cu alte metale platinice
-
implanturi cardiace, scanări de amprente, vârfuri de peniţe
|
Iridiu
|
-
fabricarea creuzetelor
- aliajele
IrPt sunt folosite la confecţionarea termoelementelor
- aliajele
IrOs sunt folosite la fabricarea vârfurilor de peniţe
- contacte
electrice de mare putere
- izotopii
radioactivi sunt folosiţi în radioterapia cancerului
|
Platina
|
-
confecţionarea bijuteriilor
-
echipamente de laborator, medicină dentară
- contacte
electrice, magneţi permanenţi
-
catalizatoare pentru autovehicule şi alte procese din chimie
|
Aur
|
-
bijuterii, numismatică, broderii, coroane dentare
-
preparate culinare extravagante
- scuturi
pentru sateliţi, acoperiri pentru vizierele costumelor spaţiale
-
microelectronică, tehnică fotografică
- izotopul
radioactiv 198Au este folosit în tratarea anumitor forme de cancer
|
Mercur
|
-
termometre, barometre, manometre, tensiometre, filtre acusto-optice
-
cercetări ştiinţifice, stomatologie, electrochimie, amalgame, cosmetică,
fungicide
-
explozibili brizanţi
-
pigmenţi, semiconductori
-
extragerea aurului, argintului şi a platinei
- lămpi
redresoare de curent alternativ, lămpi pentru raze ultraviolete
|
Taliu
|
- raticide
şi insecticide
-
semiconductori, sticlă optică pentru infraroşii, celule fotovoltaice
-
detectoare de radiaţie gamma
|
Bismut
|
-
medicină, cosmetică
-
detectoare şi sisteme de stingere a incendiilor
- muniţie
|
Thoriu
|
-
combustibil pentru reactoare nucleare
- ThO2
este folosit pentru materiale ceramice rezistente la temperaturi înalte
- lentile
şi echipamente ştiinţifice
|
Uraniu
|
- uraniul
sărăcit se foloseşte la blindaje şi proiectile de uraniu sărăcit, ecrane
pentru radiaţii, containere de transport pentru materiale radioactive
-
combustibil pentru reactoare nucleare
- bombe
nucleare de diferite tipuri
|
Tabelul 3
În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul
de la Roşia Montană
De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218
milioane de tone. Cel puţin aşa reiese din planul exploatării prezentat în
tabelul de mai jos.
Planul exploatării miniere pe cariere (milioane tone)
|
||||||||||
Anul
|
Cariera Cetate
|
Cariera Cîrnic
|
Cariera Orlea
|
Cariera Jig
|
Total
|
|||||
Minereu
|
Steril
|
Minereu
|
Steril
|
Minereu
|
Steril
|
Minereu
|
Steril
|
Minereu
|
Steril
|
|
0
|
1,3
|
7,0
|
0,3
|
0,1
|
-
|
-
|
-
|
-
|
1,6
|
7,1
|
1
|
4,2
|
6,1
|
15,0
|
7,2
|
-
|
-
|
-
|
-
|
19,2
|
14,5
|
2
|
3,2
|
6,2
|
17,2
|
8,5
|
-
|
-
|
-
|
-
|
20,4
|
14,6
|
3
|
5,0
|
6,4
|
13,5
|
10,1
|
-
|
-
|
-
|
-
|
18,5
|
16,5
|
4
|
11,0
|
9,9
|
4,9
|
9,2
|
-
|
-
|
-
|
-
|
15,9
|
19,1
|
5
|
0,5
|
0,2
|
15,3
|
19,0
|
-
|
-
|
-
|
-
|
15,8
|
19,2
|
6
|
-
|
-
|
14,5
|
20,5
|
-
|
-
|
-
|
-
|
14,5
|
20,5
|
7
|
-
|
-
|
13,1
|
21,9
|
-
|
-
|
-
|
-
|
13,1
|
21,9
|
8
|
1,0
|
6,0
|
5,3
|
7,1
|
4,1
|
2,2
|
3,2
|
6,3
|
13,5
|
21,5
|
9
|
1,5
|
6,3
|
11,1
|
16,2
|
-
|
-
|
-
|
-
|
12,5
|
22,5
|
10
|
2,7
|
15,2
|
3,5
|
2,1
|
3,4
|
0,3
|
4,3
|
3,6
|
13,9
|
21,1
|
11
|
11,9
|
15,3
|
-
|
-
|
0,2
|
5,9
|
0,8
|
0,8
|
12,9
|
22,1
|
12
|
2,3
|
2,9
|
-
|
-
|
13,1
|
14,1
|
-
|
-
|
15,4
|
17,0
|
13
|
4,1
|
3,3
|
-
|
-
|
11,4
|
4,3
|
-
|
-
|
15,6
|
7,6
|
14
|
15,1
|
16,2
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
15,1
|
16,2
|
Total
|
63,9
|
102,0
|
113,6
|
121,9
|
32,2
|
26,8
|
8,3
|
10,7
|
218,0
|
261,5
|
Notă: Valorile
totale sunt rotunjite.
|
||||||||||
Tabelul 4
Sunt prezentate şi date estimative privind cantităţile de aur şi argint.
Bineînţeles, aici nu sunt incluse situaţiile în care se vor găsi filoane de aur
şi argint, care ar putea creşte de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cantităţile de
aur şi argint obţinute.
Rezerve exploatabile
|
||||||
Zăcământ
|
Minereu (milioane tone)
|
Conţinuturi de metal
|
Metal recuperabil
|
Raport
steril:util
|
||
Au
g/t
|
Ag
g/t
|
Au
t
|
Ag
t
|
|||
Cetate
|
63,9
|
1,49
|
5,66
|
95,1
|
361,7
|
1,60
|
Cîrnic
|
113,6
|
1,62
|
9,74
|
184,0
|
1106,5
|
1,07
|
Orlea
|
32,2
|
1,18
|
2,23
|
38,0
|
71,8
|
0,83
|
Jig
|
8,3
|
1,62
|
10,65
|
13,4
|
88,4
|
1,29
|
Total
|
218,0
|
1,52
|
7,47
|
330,5
|
1628,4
|
1,20
|
Tabelul 5
Şi acum să facem o scurtă recapitulare a tabelelor pe care vi le-am prezentat.
În tabelul 2, valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la
28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului şi a argintului însumată ajunge la
doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adică aproape 6
dolari la fiecare tonă prelucrată). Bineînţeles, vor fi unii care vor spune că
nu am menţionat nimic despre costurile de extracţie, de prelucrare, carburanţi,
energie electrică, costul cianurilor şi al explozibililor, salarii şi tot felul
de impozite etc. Cu toate acestea, raportul între valoarea elementelor şi
valoarea încasată de stat este de aproape 4.829 : 1. Adică din acei 6 dolari,
statul roman va plăti costurile necesare mentenantei exploatării dupa
închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru
ecologic, costurile aferente spitalizării oamenilor afectaţi de cianurile
folosite şi metalele grele rezultate etc.
Dar să nu mă pierd într-o dizertaţie inutilă (pentru moment). Având valoarea
unei tone de minereu şi ştiind cantităţile ce se vor exploata, putem face mai
departe calculele. Astfel:
28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone = 6.316.312,38
milioane USD
sau
= 6.316,312 miliarde USD
sau
= 6,316 trilioane USD
Uimire! Înseamnă că proiectul Roşia Montană valorează 6,3 trilioane de
dolari!!! Şi asta nu este tot. Nu am calculat valoarea elementelor evidenţiate
pe fond galben (Tabelul 1) şi nici pe cele evidenţiate cu culoare albastră.
Este foarte posibil să se poată extrage multe tone din fiecare element care nu
a participat la precedentul calcul. Şi poate s-ar dubla sau tripla această valoare.
Dar eu nu pot decât să fac speculaţii. În schimb, aş
prefera să pun întrebări.
Cum mi-aş proteja această imensă sumă de bani? La această valoare, aproape că
nu ar mai conta costurile de exploatare, salarii, redevenţe, taxe, carburanţi,
energie electrică, şpăgi, promovare în media şi acţiuni de lobby. Nu m-ar
interesa nici poluarea care ar rezulta, chiar dacă ar fi cea asumată prin
proiect sau accidentală. Este ca şi cum aş face o simplă operaţie matematică:
cât înseamnă un infinit împărţit la doi? Tot un infinit. Dar un infinit
împărţit la trei? Tot infinit. De ce infinit? Pentru că de atât timp ar avea
nevoie un om ca să câştige aceasta sumă, indiferent de pregătire, loc de muncă
sau naţionalitate. În valoare absolută, nu ar conta dacă eşti miner român la Roşia Montană sau broker
american pe Wall Street. Unul ar avea nevoie de un milion de vieţi, iar
celălalt doar de o sută de mii. Şi nu încercaţi să faceţi calculele, pentru că
am ales aleator numărul de vieţi. Aş putea să le schimb între ele şi tot nu ar
conta, pentru că în timp ce minerul doar munceşte şi câştigă, celălalt poate să
mai şi piardă într-o zi agoniseala de câteva mii de ani.
Am adus aminte de şpăgi şi acţiuni de lobby? Cu banii aceştia aş putea cumpăra
orice guvern, aş putea cumpăra o majoritate dintre parlamentari (indiferent
cărui partid aparţin) care să-mi creeze un cadru legislativ favorabil. Aş putea
cumpăra oricâţi consilieri locali sau gazetari şi orice om s-ar putea
intersecta cu interesele mele şi m-ar putea sprijini sau încurca. Mi-aş putea
cumpăra oricât timp de emisie aş dori la orice televiziune sau radio şi oricât
spaţiu publicitar în orice spaţiu media. Cât m-ar putea costa? Eu estimez între
2 şi 4 miliarde de dolari.
Dar eu aş face altceva cu banii aceştia. Pentru că eu sunt român şi patriot. Cu
banii aceştia cred că ne-am putea permite ca ţară (din punct de vedere
financiar şi tehnologic) să ne exploatăm singuri aceste rezerve fabuloase,
pentru aproape toate elementele ce se găsesc în minereurile de la Roşia Montană Şi tot ar mai
rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite (din punct de vedere
financiar dar nu şi tehnologic) o Staţie Spaţială Românească, o bază permanentă
pe Lună şi una pe Marte, cu tot cu costurile de aprovizionare şi dezvoltare. Şi
tot ne-ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite câteva
mii de kilometri de autostradă (din punct de vedere financiar şi tehnologic) şi
asfaltarea tuturor şoselelor şi străzilor din ţară ,
cu tot cu spăgile aferente. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că
ne-am putea permite reabilitarea infrastructurii feroviare naţionale (şi din
punct de vedere financiar dar şi tehnologic). Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi
bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea sistemului sanitar (din punct
de vedere financiar, tehnologic nu se pune problema), astfel încât să nu mai
fie nevoie să ne cumpărăm aspirină şi pansament la intrarea în spital, să nu
mai fie nevoie să dăm şpagă doctorilor, iar ei să nu mai fie nevoiţi să o ia.
Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite să ne
reparăm şcolile, să le dotăm laboratoarele, să ne plătim profesorii. Iar cu
ajutorul lor am putea face Roşia Montană Valley, aşa cum americanii au Sillicon Valley
Entităţi interesate de Roşia Montană
Ar mai fi o
discuţie despre cine este interesat de exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană Pe internet am
găsit o multitudine de firme, mai vechi sau mai noi, funcţionale sau
desfiinţate, cu sedii mai mult sau mai putin fictive, în diverse paradisuri
fiscale. Abundă internetul de diverse scheme şi conexiuni între acestea, mai
ceva ca într-o teorie a conspiraţiei. O să enumăr doar câteva dintre ele, fără
a avea pretenţia că acestea sunt toate şi fără a putea preciza care este rolul
fiecăreia dintre ele:
- Starx
Resources Ltd. (?);
- Gabriel
Resources Ltd. („Gabriel Jersey") - simbol GBU pe bursa din Vancouver
- CARTEL BAU
- S.A.
- FORICON - S.A.
- COMAT
TRADING - S.A.
- Euro Gold
Resources S.A. („Euro Gold");
- Deva Gold
S.A.;
- Castle
Europa Ltd.;
- Castle
Europa S.A.;
- Euro Gold
Resources S.A.;
- Paulson
& Co Inc (New York , NY
- Electrum
Strategic Holdings (New York ,
NY
- Newmont
Canada Limited;
- Newmont
Mining, SUA;
- BSG
Capital Markets;
- Grupul
Barry Steinmetz;
- Gabriel Resources, cu sediul în Yukon
(Canada
-
Gabriel Resources, cu sediul în Insulele Barbados
-
Gabriel Resources, cu sediul în Olanda;
-
Rom Aur SRL;
-
Baupost.
Ar fi interesant de ştiut cine sunt aceste firme, care este obiectul lor de
activitate, cărei legislaţii se supun. Pentru că este greu de crezut că o firmă
cu sediul într-un paradis fiscal trebuie să se supună vreunui control riguros
cu privire la activitatea minieră, în situaţia în care este foarte posibil să
nu existe legislaţie specifică. Astfel se însumează
toate facilităţile şi lipsa reglementărilor din toate aceste ţări şi paradisuri
fiscale. În aceste condiţii se demonstrează că o eventuală tragere la
răspundere a RMGC pentru nerespectarea diferitelor obligaţii şi promisiuni
asumate va fi, practic, imposibilă.
Dar în
situaţia în care valoarea proiectului Roşia Montană
Întrebarea
evidentă este de ce nu exploatăm noi ca ţară
aceste bogăţii fabuloase? De ce trebuie să fim slugi în loc să fim stăpâni? În
situaţia în care ne vom exploata noi aceste rezerve am putea să aducem în
economie cel puţin 10 miliarde de dolari anual pentru următoarele sute de ani.
Dar asta înseamnă că trebuie să naţionalizăm aceste rezerve în interesul
statului român
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iti multumesc pentru comentariu!