Dezvăluiri incendiare din interiorul Serviciului de Informații Externe
Postat la: 17.07.2013 - 12:04 | Scris de: Ion Teleanu
1
De vreo zece zile, Serviciul de Informaţii Externe este zguduit de dezvăluirile colonelului în rezervă Cornel Nemetzi, fost şef al spionajului pe Europa din perioada 1990-1997 • El susţine că "reţeaua spionilor români din SUA a fost trădată şi anihilată încă din 1992" pe vremea când Ioan Talpeş era directorul SIE • Ioan Talpeş mai este acuzat că "a lichidat întreaga reţea de ofiţeri speciali din Germania" • "Doi indivizi care şi-au legat numele de distrugerea reţelei de ofiţeri şi referenţi avuţi de România în străinătate: Biriş Cornel şi Talpeş Ioan" • Cornel Nemetzi afirmă că Ion liescu şi Petre Român l-au reactivat pe Mihai Caraman • Fostul spion român a alcătuit şi un top al trădătorilor români adevăraţi şi un altul al trădătorilor virtuali
La ora actuală, Serviciul de Informaţii Externe este un butoi de pulbere. Colonelul în rezervă Cornel Nemetzi, fost şef al serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE, în perioada aprilie 1990 - decembrie 1997, şi-a publicat memoriile la Editura Marist din Baia Mare. Cartea denumită "Ultimul Curier Ilegal. Memoriile unui spion român" dezvăluie perioada petrecută de către acesta în cadrul SIE, adică între 1971 şi 1997. "Datele pe care le prezint sunt evenimente şi întâmplări trăite de către mine în proporţie de peste 90%, iar restul, fapte şi acţiuni relatate de foşti colegi şi cunoscuţi. Lucrarea ar putea fi considerată ca un adevărat manual de spionaj clasic, întrucât ea prezintă destul de detaliat "ABC-ul" muncii de spionaj, adică modul de recrutare, pregătire, verificare şi testarea agenţilor, căile de trimitere în misiune externă, mijloace de legătură cu reţeaua informativă, explicarea unor noţiuni specifice muncii specifice".
"Onoarea nu se pierde decât o singură dată"
Cornel Nemetzi îi anunţă pe cititori: "I-am prezentat pe foştii mei şefi şi colegi aşa cum i-am cunoscut şi perceput eu în mod nemijlocit, iar pe cei cu care nu am avut contact, aşa cum mi-au fost prezentaţi de către persoanele apropiate". De ce cartea poartă numele de "Ultimul curier ilegal"? Pentru că acesta a fost ultimul specialist pregătit, instruit şi folosit cu succes în munca de legătură cu cadrele şi sursele speciale, fiind totodată ultimul ofiţer din aparatul de informaţii externe care a susţinut biografii ale unor cluburi străine, a efectuat deplasări externe şi misiuni de spionaj, folosind paşapoarte străine contrafăcute. Memoriile lui Cornel Nemetzi sunt crude şi la obiect. El nu iartă pe nimeni, fie că era vorba de foştii lui şefi din vârful spionajului românesc, sau de colegi ori subalterni. Multe dintre personajele ante şi post decembriste sunt prezentate în adevărata lor lumină, mult diferită de cea pe care unii sau alţii au încercat să le-o creioneze." În toată cariera mea am ţinut cont de ce spunea Clausewitz: onoarea nu se pierde decât o singură dată", precizează în prefaţă Cornel Nemetzi.
"Reţeaua din SUA fusese trădată şi anihilată încă din 1992"
Cornel Nemetzi i-a atras atenţia preşedintelui Emil Constantinescu, printr-o scrisoare transmisă pe data de 15 ianuarie 1997, asupra "faptelor incalificabile comise de şeful SIE - Ioan Talpeş care a dus la distrugerea reţelei informative externe". "Îl întrebam, de pildă, de ce a aprobat deplasarea în decembrie 1996 a lui Talpeş în Canada, SUA şi Mexic? În ultima ţară, noi nu am desfăşurat niciodată activităţi de spionaj, deci călătoria nu putea avea decât un scop turistic, iar reţeaua din SUA fusese trădată şi anihilată încă din 1992". Mi-am permis să îi mai trimit o scrisoare după ce a făcut declaraţia de "capitulare în faţa foştilor securişti" în care îi atrăgeam atenţia asupra greşelii de numire a lui Cătălin Harnagea în funcţia de şef al SIE".
"Talpeş a lichidat întreaga reţea de ofiţeri speciali din Germania"
Totodată, fostul spion nu are cuvinte de laudă la adresa fostul şef al SIE, despre care spune: "Talpeş a primit laudele şi onorurile meritate din partea autorităţilor germane pentru faptul că a lichidat întreaga reţea de ofiţeri speciali care acţionase pe teritoriul Germaniei". Şeful SIE a ordonat în 1995 o analiză a bazei operative din Germania pe motiv că nemţii ar cunoaşte, chipurile, că avem 34 de oameni care desfăşoară activitatea informativ-operativă pe teritoriul lor". În plus, spionul mai dezvăluie o "gulgută" debitată de către Talpeş şi anume că "SIE este al ţării şi nu aparține niciunui partid! Nu facem jocuri politice şi nu lucrăm niciun partid politic". În 1994, Ioan Talpeş a semnat instrucţiunile privind folosirea tehnicii secrete şi efectuarea controlului împotriva tehnicilor de ascultare.
Iliescu şi Roman l-au reactivat pe Mihai Caraman
În privinţa agenţilor recrutați de GRU şi KGB din rândul cetăţenilor români şi reactivaţi în cursul evenimentelor din decembrie 1989, Cornel Nemetzi susţine că "există probe numeroase şi în acest sens"."Cum credeţi că se explică prezenţa lui Ion Iliescu şi Petre Roman, îmbrăcat în pulovărul său roşu la evenimentele de protest din seara zilei de 21 decembrie în Piaţa Universităţii, în caz că relatările celor doi sunt adevărate? Afirmaţia lui Petre Roman că l-ar fi cunoscut personal pe Iliescu abia în seara respectivă este culmea ipocriziei!" Totodată, spionul român îşi aduce aminte că în 1990, Iliescu şi Roman şi-au amintit de fostul general Mihai Caraman, retras la vilișoara sa din staţiunea Cheia, şi "l-a chemat la Bucureşti şi printr-un decret emis în data de 10 ianuarie 1990 l-au numit cu numele conspirativ Neagu Mihai în fruntea CIE, primind şi funcţia de ministru adjunct în Ministerul Apărării Naţionale".
Piticul Biriş din umbra lui Talpeş
Piticul Biriş din umbra lui Talpeş
Cartea lui Cornel Nemetzi are câteva pagini rezervate special unui personaj care a tulburat foarte mult apele acestui serviciu de informaţii. Este vorba despre adjunctul lui Ioan Talpeş de la acea vreme - generalul Cornel Biriş. "După plecarea din SIE a lui Marcu Victor, generalul Vasile Angelescu şi-a ales un nou locţiitor în persoana colonelului Biriş Cornel, conspirativ Neacşu Mihai, fost Brezeanu şi poreclit "Gruber" înainte de fuga lui Pacepa. Pe acesta l-am cunoscut în anul 1965, când am intrat în şcoala de ofiţeri de miliţie din Bucureşti şi l-am reîntâlnit în octombrie 1980, când a fost promovat în unitatea specială 0101. Cornel Nemetzi mai precizează că în "anul 1987, fratele mai mare al lui Cornel Biriş, Radu, care lucra la Direcţia de Paşapoarte a fost dat afară datorită comiterii unor fapte de natură penală, care totuşi nu au putut fi probate prin flagrant. Cei doi fraţi fuseseră colegi de an la şcoala de ofiţeri de miliţie. Orice ofiţer aflat în locul lui Biriş, alias Piticu (înălţimea sa nu atingea 1,60 m) ar fi fost mutat de la unităţile speciale, cu atât mai mult cu cât se descoperise că şi soţia sa avea o rudă apropiată stabilită în străinătate. Era protejat de către organele de contrainformaţii, fiind rezidentul acestora în unităţile speciale".
"Cei doi indivizi care şi-au legat numele de distrugerea reţelei de ofiţeri şi referenţi avuţi de România în străinătate: Biriş Cornel şi Talpeş Ioan!"
Cornel Nemetzi, fost şef al serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE, în perioada aprilie 1990-decembrie 1997
"Dosarele informatorilor străini nu au fost distruse după filmare"
Cornel Nemetzi, fost şef al serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE, în perioada aprilie 1990-decembrie 1997
"Dosarele informatorilor străini nu au fost distruse după filmare"
Fostul spion român pensionat în 1997 povesteşte în carte şi un episod mai puţin cunoscut. Pe data de 1 octombrie 1990, colonelul Vasile Angelescu a ordonat că toate jachetele obţinute să fie strânse de şefii de serviciu şi păstrate în casete metalice sigilate. Jacheta fiecărui dosar era pusă într-un plic închis şi sigilat cu sigiliul ofiţerului titular al cazului. "Dosarele fizice aparţinând informatorilor cetăţeni străini şi sursele de influenţă, la scoaterea lor din preocupare vor fi distruse după filmare şi injachetate, urmând că la unităţi să se păstreze numai jachetele acestora timp de 5 ani, după care se trimit la arhivă SIE. Din câte cunosc acest termen nu s-a respectat, astfel că la trecerea mea în rezervă (31 decembrie 1997) materialele filmate se aflau încă în arhivă unităţii", mărturiseşte Cornel Nemetzi.
Silvian Ionescu, securistul-erou al timpurilor noastre
Cornel Nemetzi îşi aminteşte şi de Silvian Ionescu (fiul fostului rezident de la Paris, generalul Gheorghe Ionescu), ofiţer la UM 0199 din CIE, care după fugă precipitată a lui Ceauşescu a ieşit din sediul unităţii situate în spatele Primăriei Sectorului 1, l-a izgonit pe primarul comunist din cabinetul său şi s-a instalat în fotoliul acestuia. "Cum de a avut un astfel de curaj, având în vedere statutul său de ofiţer de securitate. Nu l-am cunoscut personal pe acest erou al timpurilor noastre, dar despre tatăl voi povesti cele relatate de noul şef la CIE după 10 ianuarie 1990, Mihai Caraman. Spionul îşi aminteşte că Mihai Caraman le-a povestit că, pe când se afla la post în Franţa, avea ca rezident pe generalul Gheorghe Ionescu, tatăl viitorului revoluţionar Silvian Ionescu. În competenţa acestuia intra, printre altele, întocmirea raportului lunar cu cheltuielile c.i.s. efectuate de către ofiţerii care alcătuiau grupa operativă şi trimiterea acestuia în ţară pentru aprobarea decontării".
Trădători adevăraţi&trădători virtuali
Spionul Cornel Nemetzi a enumerat în carte şi un top al trădătorilor adevăraţi şi unul al trădătorilor virtuali. În topul trădătorilor adevăraţi au fost incluşi: Ion Mihai Pacepa - fost general locotenent de securitate; Gheorghe Mandache - fost căpitan de securitate; Liviu Turcu - fost locotenent colonel SIE; Matei Pavel Haiduc - fost referent de informaţii externe. Topul trădătorilor virtuali include pe: Dan Ştefănescu - fost locotenent major; Corneliu Serra - fost locotenent major; Ovidiu Tănăsescu - fost căpitan; Dr. Ion Şerban - fost maior; Gheorghe Mihai - fost maior; Florin Brozici - fost locotenent colonel; Marin Radu - fost locotenent colonel; Voelker Popovici - fost referent de informaţii.
Spionul poliglot
Spionul poliglot
Cornel Nemetzi s-a născut la 6 iunie 1947 în satul Mang, comuna Sălişte, judeţul Sibiu. În 1968 a terminat Şcoala de Ofiţeri de Miliţie din Bucureşti, ca şef de promoţie. A lucrat ca ofiţer operativ la Inspectoratul de Miliţie din Bucureşti, Serviciul Judiciar, secţia infracţiuni contra vieţii, de unde a trecut în rezervă la cerere în 1972. Trecerea în rezervă s-a datorat faptului că din data de 1 noiembrie 1971 fusese încadrat ca ofiţer special la Direcţia de Informaţii Externe, brigada U, fiind instruit şi pregătit pentru munca de legătură cu ofiţerii ilegali aflaţi în misiune externă de spionaj. În octombrie 1980 a fost promovat în Centrală ca ofiţer instructor de spionaj, iar din aprilie 1990 şi până în 1997 a fost şef al serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE. Vorbeşte fluent şase limbi străine - germană, engleză, franceză, italiană, spaniolă şi rusă, iar pentru cinci dintre ele deţine certificat de traducător autorizat.
"Niciodată, dar absolut niciodată să nu te aştepţi de la serviciile de informaţii la recunoștință, înţelegere şi, de ce nu, milă. Acestea, la fel ca titanii din mitologia greacă, îşi vor devora în primul rând şi cu precădere proprii copii, adică fostele cadre şi colaboratori", Cornel Nemetzi, fost şef al serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE, în perioada aprilie 1990-decembrie 1997
Ion TELEANU