România - Stat periferic

Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu

„... UE tratează România ca pe un stat periferic, ca pe o anexă

care trebuie să execute orice i se cere."

Întoarcerea la comunism este imposibilă. Comunismul este o utopie. Marx zicea că societatea comunistă este acea societate în care se realizează principiul de la fiecare după munca sa, fiecăruia după necesităţi, or, aşa ceva nu se va putea întâmpla niciodată. Dacă e vorba de acel socialism căzut după 1989, sigur că mulţi oameni au în vedere aspectele privind siguranţa locului de muncă, a salariului, asistenţei medicale gratuite, a burselor pentru studenţi şi elevi, locurile la odihnă şi tratament şi multe altele. Sigur că nu au în vedere imposibilitatea de a se exprima, de a se întruni, de a vorbi oamenii politici. Eu nu cred în veridicitatea acestui sondaj cu dorinţa oamenilor de a se întoarce la comunism în proporţie de 53%, dar sunt aceste aspecte care, sigur, mai ales pentru cei în vârstă generează o anumită nostalgie. A fost o perioadă, din 1960 până în 1987, când România a fost o voce pe plan internaţional şi un timp a fost un centru de dezbatere şi propunere a unor soluţii privind rezolvarea unor probleme grave ale omenirii, cum ar fi să zicem relaţiile între Israel şi Egipt, problema încetării războiului din Vietnam şi multe altele. Sigur că atunci România era o voce distinctă şi apreciată. După 1989, România nu mai are o reală politică externă, a devenit un fel de anexă atât în cadrul NATO, cât şi în cadrul Uniunii Europene, unde liderii noştri politici se străduiesc să facă frumos ca să nu cumva să fie criticaţi şi apreciaţi greşit că nu sunt orientaţi spre Occident, spre democraţie şi spre economie de piaţă. Nu doar ultimele evenimente generează această situaţie pentru România, ci evenimentele în general de după 1989. Acum, sigur că evenimentele recente arată limpede care este reacţia Uniunii Europene faţă de România, adică o ţară periferică, o ţară căreia trebuie să i se dea un extemporal în 11 puncte la care premierul trebuie să răspundă foarte concret şi aplicat, o ţară care trebuie să respecte nişte indicaţii care transced celor care se aplică altor ţări, ca de exemplu faptul că trebuie să se prezinte 50% plus unu din numărul alegătorilor cu drept de vot la referendum şi multe altele. Nu e vorba doar de ultima perioadă, este vorba despre statutul internaţional al României care este unul cu totul periferic, o ţară care are o atitudine de slugă, aş zice, faţă de mai marii lumii, fie că se găsesc la Bruxelles, fie că se găsesc la Washington. Aş spune că relaţiile din ultimul timp dezvăluie în faţa opiniei publice adevăratul statut al României în cadrul Uniunii Europene. Până acum era înfăşurată în vorbe frumoase. Acum se vede limpede că Uniunea Europeană tratează România ca pe un stat periferic, ca pe o anexă a marilor puteri şi care trebuie să execute tot ceea ce i se cere, chiar dacă ceea ce i se cere transcede prevederilor, regulilor, normelor stabilite chiar de Uniunea Europeană.