De unde se trage saracia si
nemernicia unei tari si a unui popor nevolnic!
Am mai zis: scoatem aur de 3000 de ani si deodata nu mai stim cum.
Trebuie sa vina altii sa-l scoata de la noi.
Chiar revoltator.
In frunte cu Basescu care vrea sa-l vanda. Dezinteresat...
Desteapta-te romane !!!
Români, treziti-va! Intr-o lume
bezmetică, aurul este valoarea suprema! Jos labele de pe aurul României!
Din 2005, România nu mai scoate nici un gram de aur din minele
sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate. Totuşi, opt firme străine au primit licenţe de
exploatare în zonele “epuizate”, care s-au dovedit a fi foarte bogate: conţin
aur în valoare de 54 de miliarde de euro. Explicaţia: “Au
avut hărţile geologice ale statului român”,
ne-a spus dr. ing. Florea Neagu
Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în “patrulaterul aurului” - adică perimetrul
Baia de Criş, Săcărâmb, Zlatna şi Baia de Arieş, din Munţii Apuseni - dar şi în
Maramureş, sunt exploatate, cu eficienţă, de foarte mult timp.
“Pe timpul lui
Ceauşescu se scoteau între 14 şi 20 de tone
de aur pe an. Dar, după 1990, extracţia a scăzut dramatic,iar în 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus că sunt epuizate”,
a
afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectări
Miniere, omul care a proiectat şi realizat mine de aur în “patrulaterul
aurului”.
Un eveniment interesant s-a
petrecut în anul 2000, când Banca Naţională
a refuzat să mai cumpere aur de la minele româneşti pe motiv că nu
poate avea o rezervă mai mare de metal preţios decât 15% din tot ce înseamnă
rezervă valutară. Cum aceste mine nu aveau
voie să vândă metalul extras decât Băncii Naţionale, au dat, cum era de
aşteptat, faliment. Dacă vechile firme româneşti care se ocupau de
metalul preţios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, opt companii străine care au cerut în
concesiune parcele pentru prospecţiunea şi exploatarea zăcămintelor de aur,
tocmai de unde acestea ”se terminaseră”.
250 de tone, doar la Roşia Montană
Potrivit declaraţiilor făcute pentru DailyBusiness. ro de
reprezentanţii firmei Gabriel Resources, la
Roşia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari,
adică de aproximativ 250 de tone de
metal preţios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina
Barza, în Munţii Zarandului, închisă pentru
că “nu mai era rentabilă”, un zăcământ
de aur în valoare de 12 miliarde de
dolari! Recent, Ştefan Marincea, preşedintele Institutului Geologic Român,
a declarat că în ţara noastră mai sunt
zăcăminte în valoare de cel puţin 54 de miliarde de dolari. Interesant
este şi faptul că toate firmele străine au
mers la“punct ochit - punct lovit”, adică au obţinut licenţe de prospecţiuni şi exploatare
exact pe zonele cele mai bogate ... Cum?
«Încă este mult aur în subteran»
“Firmele
străine nu au descoperit nimic, datele aparţin şcolii de geologie din România.
Am fost directorul Institutului de Proiectări Miniere şi am realizat mine de
aur în Apuseni. Scoteam şi producţii de 40
de kilograme de aur pe tonă de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot
să spun că încă este mult aur în subteran,
dar nu ştiu de ce nu le exploatează direct statul. Pe vremea mea, informaţiile aveau caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele străine «au
găsit» metale preţioase în România consultând hărţile geologice realizate pe
vremea lui Ceauşescu. Acum,statul, prin
reprezentanţii săi, a ştiut perfect ce dă în concesie”,
ne-a
spus dr. ing. Neagu.
Prima hartă a «bogăţiilor» româneşti
datează din 1925
În 1925, în România s-a realizat o bază solidă de date privind
toate zăcămintele naţionale. Şcoala românească de prospecţiuni geologice a
crescut constant.
Zăcămintele din ţară au fost cercetate permanent de mai multe
organisme de specialişti şi înregistrate pe “profile”, adică secţiuni desenate
ale ariilor prospectate geologic. În 1968, toate aceste date au fost
înregistrate şi într-un calculator adus de la americani şi instalat într-unul
din sediile Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje “Geofizica”, în strada
Biserica Amzei din Bucureşti. În 1971, cei de la prospecţiuni au mai cumpărat
un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat în
alt sediu, în
strada Coralilor din Capitală, unde
se găseau şi profile geologice realizate în toată ţara. Pe baza acestor
informaţii, Ceauşescu făcuse un plan de extracţie până în anul 2050. După 1990, în imobilul din Coralilor s-au lucrat
primele numere ale ziarului Adevărul.
Ulterior, imobilul a fost cumpărat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfăşoară activităţi în
domeniul prospecţiunilor geologice etc. În fine, în 1992 a izbucnit un scandal
în sediul din Coralilor: dispăruseră toate
profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat în institut
ne-a spus că
preţul vânzării documentaţiei secrete
a fost de 10.000 de dolari...
Privatizarea rezervelor este ţinută
«la secret»
Am cerut Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii
despre licenţele primite de firmele străine pentru exploatarea aurului pe
teritoriul României. Răspuns:
“Informaţiile
solicitate nu se încadrează în categoria informaţiilor de interes public. (...)
Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate”.
Iată ce scrie în Constituţia României, art. 136: “Bogăţiile
de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic
valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele
naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte
bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietăţii
publice”. Iată ce spune Legea 544/2001: “Accesul liber şi neîngrădit al
persoanei la orice informaţii de interes public constituie unul dintre
principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile
publice, în conformitate cu Constituţia României”.
Datorie externă, 92,1 miliarde €
În decembrie 1989, România nu mai avea nici o datorie externă. De
atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Băncii Naţionale, publicate cu
patru luni în urmă, ţara noastră a acumulat,
în ultimii 20 de ani, o datorie externă de 92,1 miliarde de euro.
Record pentru preţul aurului
Aurul a înregistrat un maxim istoric de 1.505,4 dolari pe uncie
(n.r.-unitate de măsură egală cu 35 de grame) miercuri, fiind
tranzacţionat la 1.502,96 dolari, faţă de 1.493,9 cu cât fusese vândut marţi.
Economiştii apreciază că preţul aurului a crescut cu 5% în aprilie, iar trendul
ar putea continua,
metalele preţioase fiind considerate un plasament ferit de
riscuri.
Dezvăluiri Libertatea
Secretele zăcămintelor de aur, vândute
pe 10.000 de dolari
22 Aprilie 2011
============================
Profesorul Gheorghe Popescu de la
Facultatea de Geologie Bucureşti, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români
specializaţi pe zăcăminte de aur
======================
Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din
România arată că suntem în elita mondială a metalelor preţioase. "Ocupăm
locul cinci în lume la extracţie, în decursul istoriei", ne-a spus
profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul
cercetării. Cu toate acestea, România mai
are 6.000 de tone de aur în zăcăminte. Cât înseamnă asta? Dacă ne
raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, când un gram de aur a fost 180 de
lei, valoarea totală a zăcămintelor este
de aproximativ 250 de miliarde de euro! Şi
aceasta în condiţiile în care poporul român se luptă cu sărăcia şi cu
nesiguranţa locurilor de muncă.
Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiţie
multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite
la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de
6.000 de ani. Încă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului.
Suntem pe locul cinci în lume
"Din
străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur,
lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada,
Statele Unite şi Australia. După cum se vede în grafice, cea mai mare parte a
fost folosită de altcineva decât poporul român. Vestea bună este însă că mai
avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de
tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti,
nu ne întreabă nimeni nimic",
ne-a spus
profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români
specializaţi pe zăcăminte de aur.
«Ţara noastră primeşte prea puţin
pentru zăcămintele pe care le concesionează»
Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din
partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4%
din tot ce se extrage . Adică, dacă se
câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4
milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.
"Eu cred
că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării
noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le
concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie
să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România
în primul rând, pentru că este proprietarul",
ne-a spus prof.
Gheorghe Popescu. De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.
Exclusiv
Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!
Sorin Golea 14 Noiembrie 2011,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iti multumesc pentru comentariu!