Se va continua in aceeasi maniera?
Citim stupefiati despre cum s-au facut numirile procurorului general al Romaniei, precum si sefului DNA, amandoi avand numitor comun pe Macovei, fost ministru al justitiei la aceea vreme si Boc coleg de facultate al celor doi obedienti nominalizati, care au exceleat prin punerea in practica a unor comenzi politice venite de la seful statului.
Avem astefel explicatia de ce se lamenteaza cu atata sarg d-na Macovei si compania (Basescu, Videanu , Berceanu si altii) de siluirea justitiei de catre USL, avand in fata ochilor modul in care i-au numit ei pe cei doi sefi ai persecurtorilor si unde ar putea ajunge daca s-ar intoarce roata.
Problema lor poate fi si a noastra, daca s-ar proceda similar si de catre USL, in sensul ca la conducerea acestor institutii ar putea veni oameni de aceiasi speta, sub motivul inoirii conducatorilor amintitelor institutii cu "sange proaspat", despre care am afla cu aceiasi stupoare la schimbarea regimurilor, istorii santajabile.
De aceea, in opinia mea, dar sunt convins ca nu numai a mea, ar trebui nominalizati Profesionisti, dar si Patrioti, cum indraznesc sa spun despre Profesorul Alexandru Athanasiu, pe care cariera sa profesionala si morala, il recomanda cu prisosinta la functia de Procuror General al Romaniei.
In acest caz am avea garantia ca impartialitatea sistemului judiciar ar fi asigurata si ca procesul persecutor nu ar fi influentat de interesele politice.
Ramane totusi o intrebare si anume de ce se da publicitatii tocmai acum inaintea referendumului prin care sunt convins ca vom scapa de regimul de trista amintire Basescu, informatiile compromitatoare despre acesti oameni?
Un posibil raspuns ar fi acela ca tuturor celor ce detin puterea in stat, sub diverse forme le place (betia puterii) sa aiba senzatia ca sunt nemuritori si de neinlocuit, ceea ce ii impinge sa se dedulceasca la bunurile poporului si de aceea se compromit in santajul pus pe tava de catre serviciile secrete, care in loc sa vegheze la suveranitatea statului, atat cat a mai ramas din ea, sunt lingusitori cu sefii, dar atenti totodata sa-i livreze pe tava noilor sefi (jocul la doua capete cum se spune), insa neuitand sa-si prezerve puterea si averea.
Ramane o dilema a democratiei, cum sa rezolve astfel de angoase, insa in istorie vor ramane numai aceia care se pot ridica deasupra acestor pofte meschine.
Urmarim cu interes, cum va reactiona actualul regim, fata de aceste probleme, insa este recomandabil sa nu uite ca in toamna ROMANII au votul in mana si dupa acest "blitzkreig" executat cu maiestrie se vor apuca in sfarsit sa guverneze si tara, in sensul maririi nivelului de trai prin masuri imediate (micsorarea TVA si/sau stabilizarea cursului valutar, cu/sau fara aportul lui Isarescu) altfel s-ar putea sa intram intr-o situatie incontrolabila.
Se stie cum reactioneaza romanul in situatii incontrolabile, ultima manifestare fiind simtita pe propria piele de catre cuplul Ceausescu.
Si acum urmariti informatiile despre Kovesi si Morar.
Cu deosebita stima, Ionel CHIRCU.
USL îi mai dă o lovitură
lui Traian Băsescu
Bătălia pentru
Serviciile Secrete
Postat la: 04.07.2012
18:17 | Scris de: ZIUA NEWS
George Maior a eliminat din SRI ofiţerii apropiaţi de PDL și de Traian Băsescu • Generalii Florian Coldea şi Marcel Opriş
sunt oamenii plantaţi de Băsescu în SRI, respectiv în STS • În momentul de
faţă, există o luptă acerbă pentru controlul SRI şi SIE • Scandalul plagiatului
lui Ponta, orchestrat cu ajutorul lui Florian Coldea
USL a pus la cale un plan amănunțit pentru această
săptămână. Acesta a prevăzut atacuri în structuri cheie ale statului. Pentru ca
Băsescu să poată fi scos din joc, Ponta și Antonescu, împreună cu ceilalți aliați politici, au dat lovituri decisive, schimbându-l din funcție pe Vasile Blaga, președintele Senatului, dar și pe Roberta Anastase, de la Camera Deputaților. Guvernul a fost deja adjudecat, iar împreună cu el Armata și serviciile de informații militare, ca şi forțele polițienești și serviciul secret al MAI. Foarte important, dar
nu suficient. Ar mai fi de schimbat procurorul general și procurorul DNA. Aceștia însă își vor încheia mandatele. Bătălia subterană se
duce acum pentru SRI și SIE, dar și epurarea STS. În acest context, ne-a parvenit
o informație foarte interesantă.
Printr-un ordin al şefului SRI, George Maior, toți ofițerii SRI, atât din structura centrală, cât și din teritoriu, au fost convocați de urgență, luni dimineață, la sedii. Toți șefii unităților SRI din țară au primit, de
sâmbătă, o Circulară prin care li se cerea să își convoace subalternii.
La convocare, câteva zeci de ofițeri superiori din SRI au fost pensionați. Cererile de pensionare au fost semnate fără nicio presiune,
invocandu-se o directivă CSAT pentru trei direcții interne: Direcția de apărare, Direcția anticorupție şi Direcția informații clasificate. Asta presupune ca pe locurile
goale să vină oameni noi, nu dintre dinozaurii securiști, ori cei agreați de PDL. În acest context, mai trebuie spus că
actualul șef al SRI, George Maior, e naşul de cununie al lui Victor Ponta şi
fost senator PSD. Ponta a afirmat, după numirile de la Cotroceni, că George
Maior şi Mihai Răzvan Ungureanu n-au fost aleşi de preşedintele Traian Băsescu
pentru şefia SRI şi SIE, decizia venind din altă parte. Maior e de formaţiune
politcă de la PSD, iar Ungureanu era de la PNL, deci dintre adversarii politici
ai lui Basescu.
Pentru ca Băsescu să-și asigure însă o poziție forte în servicii, la SRI și-a plantat omul. Prim adjunctul SRI, generalul
Florian Coldea, şi generalul Marcel Opriş, şeful STS, sunt oamenii cheie
apropiaţi Cotroceniului în structura informativ operativă a Serviciilor. Traian
Băsescu a securizat structurile, în martie, semnând decretele privind
înaintarea în gradul de general-maior - cu două stele pentru generalii de
brigadă, cu o stea Florian Coldea şi George-Viorel Voinescu, din SRI.
Preşedintele a semnat decretele pentru acordarea gradului de general de brigadă
- cu o stea pentru coloneii Elena Istode, Emilia-Cristina Posaştiuc, Viorel
Goleanu, toţi din SRI, precum şi decretul privind acordarea gradului de general
de brigadă - cu o stea, în retragere, colonelului în retragere Pavel
Constantinescu din Serviciul Român de Informaţii.
Asa că acum planul
priveste o restructurare din temelii pentru serviciile de informații. Cu atat mai mult cu cât toate stenogramele convorbirilor
telefonice de care a uzat președintele pentru a-și lovi adversarii veneau
tocmai de la SRI sau STS. La fel, scandalul plagiatului lui Ponta a fost
orchestrat cu ajutorul lui Coldea.
ZIUAnews a intrat în
posesia unui plan de restructurare care vizează persoanle importante fidele lui
Traian Băsescu, precum și modalitățile de atac, prin informațiile incriminatorii puse la dispozitie de strategii USL pentru
Victor Ponta si Crin Antonescu:
Promovarea din interese şi pe filiere politice în fruntea
instituţiilor cheie ale sistemului judiciar, ale sistemului de informaţii, ale
sistemului de ordine publică şi ale sistemului fiscal din România, a unor
persoane relativ tinere şi anonime, originare din provincie şi mediocre
profesional, majoritatea şantajabile pentru probleme de integritate, care să
dovedească fidelitate şi obedienţă faţă de promotorii şi protectorii lor
politici.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, a fost numită în funcţie de
preşedintele Traian Băsescu în 2006, la propunerea ministrului justiţiei Monica
Luisa Macovei. Laura Codruţa Kovesi a fost promovată în funcţia de procuror
general al României, la vârsta de 33 ani, de la Sibiu, unde activa la Parchetul
de pe lângă Tribunalul Sibiu ca procuror şef al Biroului local al DIICOT.
Aceasta a fost propulsată spre înalta funcţie de procuror general al României
de către secretarul general al PDL, Vasile Blaga, care era prieten cu tatăl său
şi care a obţinut şi sprijinul preşedintelui PDL, Emil Boc, care a fost coleg
de an şi de grupă cu Kovesi la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai
din Cluj-Napoca. Promovarea lui Kovesi i-a surprins pe colegii săi de facultate
şi de serviciu, întrucât fusese o studentă mediocră, iar ca procuror nu se
remarcase în mod deosebit pe plan profesional, la bilanţul de profil pe anul
anterior (2005) ocupând doar locul 10 din 16. A surprins şi mai mult
renominalizarea sa în septembrie 2009 ca procuror general de către preşedintele
Traian Băsescu în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii,
instituţia supremă şi reprezentativă a magistraţilor din România, a respins
categoric renumirea sa, cu 5 voturi contra şi 1 vot pentru.
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie este notorie obedienţa procurorului general Kovesi faţă de
preşedintele Traian Băsescu, ex-ministrul de interne Vasile Blaga şi şefii
serviciilor secrete, fiind vizibilă în cazul Alro, care afecta securitatea
energetică naţională şi în care au fost vizaţi foştii consilieri prezidenţiali
Theodor Stolojan şi Elena Udrea, sau în dosarele lui Omar Hayssam privind acte
de terorism, afaceri cu armament sau fuga sa din România. Foştii procurori şefi
adjuncţi ai DIICOT, Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea, au acuzat-o pe Laura
Codruţa Kovesi că le-ar fi solicitat să tergiverseze dosarele privind
privatizările strategice. Procurorul general Kovesi este suspectat că l-ar fi
delegat pe procurorul Valentin Horia Şelaru, care era omul său de încredere în
calitate de consilier personal, să emită soluţia de neîncepere a urmăririi
penale în cazul Alro. Kovesi l-a adus pe acest procuror de la Serviciul
teritorial Braşov al DNA la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi
Justiţie , l-a numit consilier al procurorului general şi l-a detaşat la DIICOT
o perioadă scurtă de timp pentru a da NUP în cazul Alro faţă de Elena Udrea,
Theodor Stolojan, Verestoy Attila ş.a. Procurorul general al României a avut o
intervenţie diversionistă şi părtinitoare şi în cazul mitei oferite de fosta
şefă a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, declarând că procurorii nu s-au referit
la un partid politic şi că afirmaţia ar aparţine unuia din inculpaţii arestaţi
în condiţiile în care trimiterea la un partid politic, respectiv la PDL, este
consemnată în încheierea de arestare preventivă (atât în concluziile
procurorului care a reprezentat Direcţia Naţională Anticorupţie cât şi în
considerentele judecătorului care a dispus măsura arestării preventive), precum
şi în rechizitoriul emis în cauză.
Conform unor informaţii apărute în cartea fostului procuror şef
adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, intitulată „Prădarea României", la
pagina 108, Laura Codruţa Kovesi este şantajabilă din partea şefului statului
şi a serviciilor secrete. La numirea sa în funcţia de procuror general, în
octombrie 2006, preşedintele Traian Băsescu a fost informat că soţul (Eduard
Kovesi) şi tatăl acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmărirea informativă a
SRI. Eduard Kovesi avea dosar de urmărire informativă la SRI Sibiu din 1995,
iar din acest dosar rezulta că ar fi furnizat date şi informaţii de interes
operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, care actualmente este
europarlamentar din partea Ungariei. Tatăl actualului procuror general al
României, Ioan Lascu, a fost timp de 30 de ani procuror şef al Parchetului
local Mediaş. Profitând de această funcţie, în exercitarea căreia a fost un
colaborator apropiat al Securităţii şi al Miliţiei respectiv al Poliţiei, Ioan
Lascu a fost un protector şi un beneficiar al afacerilor din capitala gazului
românesc. Cu origini romanes, acesta avea obiceiul să se laude că a deţinut cea
mai îndelungată funcţie de conducere în procuratura românească şi că a obţinut
cea mai înaltă funcţie în procuratură pentru fiica sa. Ioan Lascu s-a pensionat
anticipat în primăvara anului 2010, când a organizat o mare petrecere la un
restaurant din Mediaş (Binder Bubi), ocazie cu care accesul în zonă a fost
blocat de importante forţe de ordine, întrucât invitaţii de onoare erau
procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul de interne
Vasile Blaga şi directorul general de atunci al Societăţii Naţionale Transgaz,
Florin Muntean.
Florin Muntean, un prosper şi controversat om de afaceri, beneficiar
al unor afaceri bănoase cu statul (prin Transgaz şi Romgaz), fost deputat PDL,
preşedinte de mai mulţi ani al organizaţiei municipale Mediaş a PDL, este cel
mai bun prieten din Mediaş al tatălui procurorului general al României, Ioan
Lascu. O dovadă a acestei prietenii este faptul că, în cursul lunii iulie 2010,
Sergiu Lascu, fiul lui Ioan Lascu şi fratele lui Laura Codruţa Kovesi, a fost
promovat de directorul general Florin Muntean director adjunct la Transgaz.
Florin Muntean este şi cel mai bun prieten asumat declarativ de către
ex-ministrul de interne Vasile Blaga, cu care a fost coleg de armată şi de
facultate. Prin intermediul lui Florin Muntean, Vasile Blaga s-a cunoscut şi
s-a împrietenit cu Ioan Lascu. Florin Muntean şi Ioan Lascu sunt apropiaţi şi
de milionarul Ilie Carabulea, considerat cel mai bogat om de afaceri din
judeţul Sibiu, cunoscut ca patron (asociat şi administrator) al holdingului
Atlassib şi al Băncii Carpatica, despre care au apărut relatări în presă că ar
fi contribuit cu suma de 1 milion de euro la campania electorală a PDL pentru
alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 2004 şi că în 2009 ar fi sprijinit
substanţial în Spania, Italia şi Franţa campania de realegere a preşedintelui
Traian Băsescu.
Numele afaceristului Ilie Carabulea a revenit în atenţia presei,
cu ocazia arestării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie al fostului
prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Nicuşor Florin
Apostu. Acesta a fost arestat în data de 27 octombrie 2010, fiind acuzat de
săvârşirea a 12 fapte de corupţie într-o perioadă de 3 luni (august-octombrie
2010). Alături de prim-procurorul de Sibiu a fost arestat pentru complicitate
la faptele sale de corupţie şi ofiţerul SRI Tiberiu Narcis Popescu, care racola
„clientela" şi primea „onorariul" pe care-l transmitea lui Apostu.
Conform unui articol publicat de ziarul „România Liberă" în data de 10
decembrie 2010, cu titlul „Fabrica de măsluit dosare penale de la Sibiu",
prim-procurorul Apostu a fost cercetat ulterior pentru 252 de dosare penale
măsluite, din care în 196 de dosare „a rezolvat" soluţii favorabile omului
de afaceri Ilie Carabulea. Cert este că Nicuşor Florin Apostu a fost trimis în
judecată de DNA în decembrie 2010, în stare de arest, pentru 130 de infracţiuni,
din care şapte infracţiuni de luare de mită, două infracţiuni de trafic de
influenţă, o infracţiune de sustragere, două infracţiuni de favorizarea
infractorului, patru infracţiuni de fals în declaraţii, 57 de infracţiuni de
fals material în înscrisuri oficiale şi 57 de infracţiuni de uz de fals. Ilie
Carabulea a fost trimis în judecată în stare de libertate pentru dare de mită
şi cumpărare de influenţă. Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii septembrie
2010, prim-procurorul Florin Nicuşor Apostu a primit de la omul de afaceri Ilie
Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l
sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea holdingului
Atlassib, lăsându-l să înţeleagă că are influenţă asupra procurorului general
Laura Codruţa Kovesi. Prin rechizitoriu se mai reţine că, în perioada
2006-2010, prim-procurorul Apostu a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două
autoturisme, unul marca Audi A8 şi unul Volkswagen Passat, achiziţionate în
baza unui contract de leasing financiar încheiat între două societăţi din
holdingul Atlassib condus de Ilie Carabulea, SC Atlassib Leasing IFN SA şi SC
Intermedia SRL, care au achitat pentru Apostu TVA aferentă acestora şi
contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010,
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196
de dosare penale referitoare la firmele lui Carabulea, în care Apostu a dat
soluţii de netrimitere în judecată şi a verificat soluţiile date de procurorii
subordonaţi. Dosarul a fost instrumentat de Serviciul Teritorial Alba Iulia al
Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar judecarea acestuia a fost strămutată
rapid, probabil pentru a i se pierde urma, la Curtea de Apel Constanţa, unde a
fost înregistrat sub nr. 1628/36/2010. Prin sentinţa penală nr.
27/P/15.04.2011, Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat pe fostul prim-procuror
Nicuşor Florin Apostu la o pedeapsă de doar 3 ani închisoare, reprezentând
minimul prevăzut de lege pentru infracţiunea cea mai gravă, luare de mită, şi
fiind vădit nejustificată raportat la numărul şi periculozitatea infracţiunilor
reţinute (124 de infracţiuni din care 5 infracţiuni de luare de mită, 2
infracţiuni de trafic de influenţă, o infracţiune de sustragere de înscrisuri,
2 infracţiuni de favorizarea infractorului, 57 de infracţiuni de fals material
în înscrisuri oficiale şi 57 infracţiuni de uz de fals), precum şi la calitatea
persoanei condamnate. Este de reţinut că instanţa l-a achitat pe Apostu pentru
două infracţiuni de luare de mită şi că l-a condamnat pentru traficul de
influenţă făcut pe lângă procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi,
pentru ca aceasta să promoveze un recurs în interesul legii pentru holdingul
Atlassib, proprietatea lui Carabulea. Instanţa a fost îngăduitoare şi cu omul
de afaceri Ilie Carabulea, pe care l-a achitat pentru infracţiunea de dare de
mită şi l-a condamnat la 2 ani închisoare pentru infracţiunea de cumpărare de
influenţă.
Agenţia de presă HotNews, considerată o oficină a regimului
Băsescu-Boc, a urmărit, printr-un articol intitulat „Prim-procurorul de Sibiu
suna la tatăl procurorului general, Laura Codruţa Kovesi, să-i aranjeze omului
de afaceri Ilie Carabulea o audienţă", publicat în data de 14 decembrie
2010, să-l scoată basma curată pe procurorul general al României, probabil
datorită faptului că soţia directorului Dan Tapalagă, Monica Niculescu, fost
judecător la Cluj Napoca, a fost colegă de facultate cu Laura Codruţa Kovesi.
Monica Niculescu a deţinut şi funcţia de secretar general al Ministerului
Justiţiei, în timpul ministeriatului Monicăi Luisa Macovei, în timp ce Dan
Tapalagă a fost purtătorul de cuvânt al acestui minister. Foarte probabil că pe
această filieră ( Macovei - Kovesi - Niculescu - Tapalagă ) au ajuns în
massmedia stenogramele cu interceptări telefonice din unele dosare ale DNA sau
DIICOT privind politicieni sau oameni de afaceri. Opinia publică trebuie să
cunoască însă relaţiile foarte apropiate dintre prim-procurorul Apostu şi
procurorul general Kovesi şi tatăl acesteia, Ioan Lascu, iar instituţiile
statului trebuie să clarifice dacă aceştia au fost implicaţi în activitatea
amplă şi organizată de traficare a justiţiei realizată de şeful Parchetului de
pe lângă Judecătoria Sibiu, care a cuprins sute de infracţiuni într-o perioadă
relativ scurtă. O traficare atât de amplă şi organizată a justiţiei în scopuri
pecuniare nu a avut precedent în România şi trebuie să ne pună pe gânduri, în
condiţiile în care, potrivit informaţiilor noastre, prim-procurorul Apostu s-a
lăudat că i-a fost naş de căsătorie actualului procuror general Laura Codruţa
Kovesi, care i-a fost colegă la Parchetul Sibiu, şi s-a aflat în relaţii de
prietenie cu tatăl acesteia. Este de reţinut şi că, în calitate de
baschetbalist de performanţă la clubul CSU Sibiu, Apostu a susţinut-o pe Kovesi
să practice acest sport la acelaşi club, de unde a fost cooptată în echipa
naţională de junioare. Din stenogramele convorbirilor dintre Florin Apostu,
Ioan Lascu şi Ilie Carabulea, publicate de HotNews, rezultă relaţia foarte
apropiată dintre prim-procurorul de Sibiu şi procurorul general al României şi
tatăl acestuia, chiar dacă la anumite pasaje apare, destul de suspect,
menţiunea „neinteligibil". Astfel, Apostu şi Lascu se adresează cu
„dragă" sau „drăguţule" şi se salută cu „Ciao. Pa". Pasajele mai
sugestive din discuţiile purtate de Apostu cu Carabulea sunt următoarele: „M-a
sunat şi tatăl fetei, şi romanca" (apropo de originea etnică); „A zis fără
niciun fel de problemă, să facem un memoriu în atenţia ei"; „Şi se uită pe
el şi ne dă un răspuns şi îi dă drumu când vine"; „Mă întâlnesc cu fata
noastră joi şi vineri"; „Da, m-a invitat la Marriot extra. Zic: Tu eşti
nebună? Sunt în concediu. Hai că trebuie să vorbim".
Procurorii DNA au ataşat la dosar o conversaţie dintre tatăl lui
Kovesi, Ioan Lascu, şi prim-procurorul Apostu în care cei doi stabileau paşii
ce trebuiau urmaţi pentru promovarea unui recurs în interesul legii (preluarea
unui memoriu, deplasarea la Bucureşti), paşi care au fost urmaţi cu stricteţe.
Apostu l-a rugat pe Lascu să o convingă pe fiica sa să primească memoriul
Atlassib şi să accepte o audienţă pentru un recurs în interesul legii, ca să
rezolve problema pe care Carabulea o avea cu modul de calcul al diurnelor
şoferilor care plecau în străinătate. A mai fost ataşată o discuţie în care
Apostu îi comunică lui Carabulea că a discutat atât cu tatăl lui Kovesi cât şi
cu aceasta, care i-au spus să facă un memoriu în atenţia ei, la care urmează
să-i dea răspuns favorabil. Totodată, a fost ataşată o discuţie purtată după
circa o lună, respectiv în data de 7 septembrie 2010, în care Apostu îi
solicită lui Carabulea să-i trimită memoriul pentru a-l duce lui Kovesi, cu
care urma să se întâlnească la Bucureşti. Interesant este că, în data de 25
noiembrie 2010, la circa o lună după arestarea lui Apostu, procurorul general
al României, Laura Codruţa Kovesi, a declarat la Sibiu că nu a primit niciunul
din cele 7 memorii pe care reprezentanţii Atlassib susţin că le-ar fi trimis în
atenţia sa. Cu toate acestea, în data de 17 decembrie 2010, procurorul general
al României a promovat recurs în interesul legii, pe baza a patru memorii ale
Atlassib, care a fost însă respins ca inadmisibil de Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie în data de 21 februarie 2011. În mod suspect, procurorii DNA s-au
limitat în anchetă la Apostu şi Carabulea, neextinzând cercetările referitor la
implicarea lui Kovesi şi a tatălui ei şi nefăcând nicio referire la recursul în
interesul legii introdus de procurorul general. Naşte suspiciuni şi faptul că procurorul
general Kovesi a fost în biroul prim-procurorului Apostu cu câteva zile înainte
de arestarea acestuia, dar DNA, care instalase tehnică de interceptare în
biroul respectiv, nu a depus la dosar înregistrarea cu discuţiile purtate de
aceştia. Nu este lipsit de interes şi faptul că Laura Codruţa Kovesi l-a ajutat
pe omul de afaceri Ilie Carabulea când activa la DIICOT Sibiu, anchetând şi
arestând membri ai clanului Circarilor, care solicitau taxe de protecţie de la
şoferii autocarelor Atlassib care efectuau transporturi de persoane în Spania,
Italia, Franţa ş.a. Acesta a fost un dosar piedestal pentru Kovesi, care a fost
invocat drept un mare succes profesional cu ocazia promovării sale în funcţia
de procuror general al României.
În anul 2007, ex-ministrul Vasile Blaga a primit, conform
menţiunilor din declaraţia sa de avere, suma de 1.100.000 RON (circa 330.000
euro la vremea respectivă) de la doi apropiaţi ai lui Florin Muntean: 600.000
RON de la Doina Stoia, sora lui Muntean, angajată la SCGN Romgaz Mediaş, şi
500.000 RON de la Valer Crişan, prieten şi asociat cu Muntean la SC Baza Auto
de Transport Mediaş, la care deţine funcţia de director general. Vasile Blaga
şi-a trecut aceste sume în declaraţia de avere ca împrumuturi fără dobândă şi
cu termen de scadenţă de 10 ani, respectiv la 1.07.2017. Chestionat de presă,
Vasile Blaga a refuzat să ofere amănunte legate de identitatea şi localizarea
celor doi generoşi creditori, precizând doar că-i sunt prieteni apropiaţi. Să
tot ai asemenea prieteni generoşi, care să-ţi împrumute bani fără dobândă şi pe
un termen atât de lung (10 ani)! Numai că, la o simplă şi minimă verificare,
Doina Stoia şi Valer Crişan nu pot face dovada provenienţei sumelor pe care
le-au împrumutat lui Vasile Blaga, având surse de venit modeste, astfel că se
naşte întrebarea dacă suma de 1.100.000 RON nu a constituit o mită mascată, o
răsplată via Florin Muntean, sora şi asociatul acestuia, pentru implicarea lui
Vasile Blaga în promovarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror general
al României. La fel, se pune întrebarea dacă suma de 1 milion de euro oferită
PDL de Ilie Carabulea n-a reprezentat tot o mită mascată pentru promovarea
Laurei Codruţa Kovesi în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, având în vedere că la Sibiu şi în Parchetul General se
discută că numirea acesteia a fost plătită de afaceristul sibian.
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Daniel
Morar, a fost numit în funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2005, tot
la propunerea ministrului justiţiei de atunci, Monica Luisa Macovei. Daniel
Morar a fost propulsat în această funcţie, la vârsta de 39 ani, de la
Cluj-Napoca, unde era angajat procuror la Secţia de Urmărire Penală a
Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, de către preşedintele PDL, Emil Boc,
care era în perioada respectivă primar al municipiului Cluj-Napoca şi cu care a
fost coleg de generaţie la Universitatea Babeş Bolyai, în perioada în care Boc
a urmat cursurile Facultăţii de Filozofie. Procurorul Daniel Morar a intrat în
atenţia opiniei publice, până la investirea în fruntea DNA, datorită unor
arestări abuzive şi trimiteri în judecată imputabile, realizate la comandă
politică, în perioada 1997-2000, ca în cazul fostului director al Direcţiei
Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Liviu Ciupe, sau în cazul fostului primar
al municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar. Pe fostul director Liviu Ciupe, cu
apartenenţă politică la PD (vicepreşedinte judeţean ), procurorul Morar l-a
arestat pentru abuz în serviciu, la comanda prefectului PNŢCD de atunci al
judeţului Cluj, pe fondul unor fricţiuni locale şi centrale între PNŢCD şi PD,
în perioada guvernării de coaliţie CDR-PD-UDMR. Achitat definitiv de instanţele
din România, Liviu Ciupe a obţinut din partea Curţii Europene pentru Drepturile
Omului (CEDO) condamnarea şi obligarea statului român să-i achite despăgubiri
de 500.000 de euro pentru perioada în care a fost arestat abuziv de procurorul
Morar. În perioada arestării, mama lui Liviu Ciupe a murit de inimă rea, iar
procurorul Morar a dat dovadă de totală neomenie refuzând să-i încuviinţeze
arestatului să asiste, escortat de poliţişti, la înmormântarea mamei sale. Tot
procurorul Morar l-a trimis în judecată, pentru infracţiunea de abuz în
serviciu, la comanda regimului Emil Constantinescu, pe fostul primar al
municipiului Cluj Napoca, Gheorghe Funar, care a fost achitat de toate cele
trei instanţe care au judecat cazul. Întrucât în perioada guvernării PSD dintre
2001-2004 a fost neglijat şi marginalizat, neprimind nicio comandă politică şi
nicio funcţie profesională, procurorul Morar a avut o reacţie de frustrare şi
de răzbunare faţă de reprezentanţii PSD, după ce acest partid a ajuns în
opoziţie în 2005.
După investirea în funcţie, procurorul şef al DNA şi-a dovedit
recunoştinţa închizând celebrul dosar „Flota", în care Traian Băsescu
fusese inculpat şi trimis în judecată anterior pentru prejudicierea economiei
naţionale cu suma de 324 milioane de dolari, prin săvârşirea infracţiunii de
abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave. La
câteva luni după ce Traian Băsescu a fost ales preşedinte al României, prin
sentinţa penală nr. 293 din 27.09.2005, pronunţată în dosarul nr.4539/2004,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, a restituit dosarul
"Flota" la DNA în vederea refacerii rechizitoriului "având în
vedere neregularitatea actului de sesizare a instanţei", respectiv pentru
nesemnarea lui de cărre procurorul general al PNA. Sentinţa a rămas definitivă
prin decizia Completului de 9 judecători nr. 312 din 05.12.2005. Astfel, s-a
stabilit cu autoritate de lucru judecat că restituirea dosarului s-a datorat nu
imunităţii prezidenţiale sau necesităţii reluării urmăririi penale, cum a fost
intoxicată iniţial presa, ci faptului că rechizitoriul emis în dosarul
"Flota" nu a fost confirmat de fostul şef al PNA, Ioan Amărie, aflat
în concediu, ci de adjunctul acestuia Gheorghe Suhan, căruia i-a delegat
temporar atribuţiile de procuror general al PNA. Judecătorii Înaltei Curţi au
apreciat, în mod curios, că: "În cauza de faţă procurorul general adjunct
nu a confirmat rechizitoriul în numele procurorului general, ci al său
personal. Astfel, ar fi trebuit să existe semnătura procurorului general
adjunct Suhan Gheorghe în numele procurorului general Ioan Amărie, căruia să-i
fi fost trecut numele, iar nu procurorul general adjunct Suhan Gheorghe să
semneze în nume propriu ... procedând contrar, actul de sesizare al instanţei,
respectiv rechizitoriul, este lovit de nulitate absolută datorită neregularităţii
sale". Foarte important, în motivarea Curţii s-a mai arătat: "Înalta
Curte... se află în situaţia de a restitui organului care a întocmit actul de
sesizare, rechizitoriul, în vederea refacerii acestuia ...", iar
dispozitivul sentinţei penale nr. 293 din 27.04.2005 prevede: "Restituie
cauza privind pe inculpaţii ... Parchetului Naţional Anticorupţie, având în
vedere neregularitatea actului de sesizare a instanţei".
În loc să semneze rechizitoriul întocmit în dosarul
"Flota" şi să-l retrimită instanţei de judecată - aşa cum a dispus
aceasta - procurorul şef Daniel Morar, numit în fruntea DNA de preşedintele
Traian Băsescu, a repartizat dosarul unui procuror din subordine, care a dispus
o nouă expertiză, ce a stabilit un prejudiciu de 0 lei, faţă de prejudiciul de
324 milioane dolari stabilit prin prima expertiză efectuată în cauză. În baza
noii expertize, procurorii DNA au decis scoaterea de sub urmărire penală a unui
număr de 76 de inculpaţi din dosarul "Flota", iar în privinţa lui Traian
Băsescu au dispus disjungerea cauzei, motivând că şeful statului ar beneficia
de imunitate prezidenţială şi nu poate fi cercetat. Astfel, dosarul
"Flota" a fost tras pe linie moartă la DNA (ca toate celelalte dosare
penale ale lui Traian Băsescu) în pofida faptului că 16 nave de mare tonaj din
flota comercială a României au dispărut fără ca cineva să răspundă. Este de
reţinut că ani de zile DNA nu a informat presa despre noua expertiză efectuată
în cauză, până în februarie 2008, când, la şedinţa de bilanţ a DNA, încolţit de
jurnalişti, procurorul şef Daniel Morar a recunoscut că, întrucât noua
expertiză a stabilit că nu există niciun prejudiciu, s-a dat scoatere de sub
urmărire penală pentru 79 de inculpaţi din dosarul "Flota", mai puţin
pentru Traian Băsescu, despre care a spus că "are imunitate".
Aşa cum am mai arătat, prin rechizitoriul emis de PNA în dosarul
"Flota" (20/P/2002) s-a stabilit, în baza unor rapoarte de control
ale Curţii de Conturi şi ale Ministerului Finanţelor, precum şi a unei
expertize efectuate în cauză, un prejudiciu de 324 milioane de dolari, cauzat
de asocierea ilegală dintre CNM Petromin SA şi firma norvegiană Torvald
Klaveness Group - Oslo, care a dus la înstrăinarea ilegală a 16 mineraliere de
mare tonaj ale flotei României, vândute la preţuri derizorii, în urma unui plan
iniţiat de Traian Băsescu în 1991, când era ministru al Transporturilor. La
dosar există un document şi un act de control al Ministerului Finanţelor, care
demonstrau că, în 1991, în calitate de ministru al Transporturilor, Traian
Băsescu s-a numit pe el însuşi în consiliul de administraţie al unei firme
mixte din Bahamas- "Petroklav Shipping" - în care erau acţionari CNM
Petromin SA şi o firmă norvegiană din grupul Klaveness. Procurorii PNA au
reţinut că din contul firmei din Bahamas, deschis la City Bank Londra, prin
care s-au rulat milioanele de dolari, fără acordul cerut de lege din partea
Băncii Naţionale a României, a dispărut în 1992 suma de 500.000 dolari, care a
fost urmată de demisia lui Traian Băsescu din toate funcţiile deţinute la firma
respectivă. Din actele de control de la dosar rezultă că navele româneşti au
fost vândute pe simple facturi unor firme înregistrate în Liberia, pe ridicola
sumă de un dolar fiecare, pentru ca ulterior să fie revândute la preţuri mult
mai mici decât valoarea lor de piaţă unor firme private din România şi din alte
state.
Conform site-ului Lumea Justiţiei - http://www.luju.ro/, din cei peste 500 de procurori care
lucrează în Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism
(DIICOT) mai bine de jumătate, în frunte cu procurorul şef al DNA, Daniel Morar
şi cu procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru, şi-au obţinut gradul de Parchet
de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mulţi dintre aceştia şi-au obţinut
gradul maxim profesional după ce au stat la DNA sau DIICOT doar câteva luni,
după care s-au retras subit la parchetele de provincie de unde au fost aduşi,
rămânând însă cu salarii şi privilegii de procuror de parchet general, după cum
a afirmat şi preşedintele Traian Băsescu, la o şedinţă a CSM la care a
participat. Departe de a fi tranşat, acest fenomen - care încalcă flagrant
legea şi care a produs o crasă discriminare în sistemul judiciar - constituie
un factor generator de corupţie şi dacă el va mai continua, România riscă să
aibă preponderent numai procurori cu grade şi salarii de instanţă supremă, dar
cu o experienţă şi pregătire precare, pe fondul unor costuri bugetare
considerabile. Lumeajustitiei.ro a prezentat lista procurorilor din DNA şi
DIICOT care şi-au luat gradul de procuror suprem, fără examen, ca urmare a
deciziilor Secţiei de contencios administrativ a Înaltei Curţi, care a obligat
CSM să se conformeze. Reţeta folosită era următoarea: se adresa CSM o cerere de
avansare în grad, în urma numirii la DNA sau la DIICOT pe bază de interviu, pe
care CSM o respingea imediat cu motivarea că legea nu permite avansarea în grad
decât prin examen, dar hotărârea CSM era atacată la Secţia de contencios
administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care le admitea automat,
graţie practicii judecătoreşti născute de această secţie, potrivit căreia
hotărârea judecătorească bate legea.
Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT), Codruţ Olaru, a fost numit în
funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2007, la vârsta de 37 de ani, la
propunerea ministrului justiţiei Monica Luisa Macovei, în urma unei preselecţii
organizate de procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi. În perioada
1996-1999 a lucrat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, în
anul 2000 a fost numit prim-procuror al acestei unităţi de parchet, în anul
2002 a fost promovat procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, iar în
2003 s-a transferat în cadrul Biroului Teritorial Bacău al DIICOT. În anul
2006, sub ministeriatul Monicăi Macovei, este numit procuror şef al Serviciului
Teritorial Bacău al DIICOT, dar, sub conducerea sa, această structură
teritorială nu s-a remarcat cu niciun rechizitoriu de răsunet la bilanţul
anual. Procurorul Codruţ Olaru a fost numit în fruntea DIICOT fără ca
procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul justiţiei, Monica
Luisa Macovei şi preşedintele Traian Băsescu să ţină cont de mapa sa
profesională, din care rezulta că a fost implicat într-o serie de scandaluri şi
că a fost subiectul unor acuzaţii grave venite din partea unor subalterni sau
şefi ierarhici, privind săvârşirea unor fapte de abuz în serviciu, trafic de
influenţă şi favorizarea infractorului, în calitate de prim-procuror al
Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău. Concret, actualul şef al DIICOT a
fost acuzat că, în anul 2001, ar fi încercat să determine pe prim-procurorul
adjunct Gabriela Burcă să-i scape de starea de arest, pe membrii unei reţele
care a falsificat 15.000 de cupoane agricole şi 29.500 de timbre de marcaj
utilizate de mafia alcoolului din Moldova, prejudiciind astfel bugetul de stat cu
peste 2 milioane de euro, care au fost trimişi în judecată în stare de arest în
dosarul nr. 672/P/2000 (cunoscut sub numele "dosarul interlopilor
Niki-Tonio-Duţu-Laloi-Bulgaru").
În acest sens, prezentăm conţinutul referatului cu nr.
610/VI/14/2001 din 28 februarie 2001, întocmit şi semnat de către
prim-procurorul adjunct de atunci al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău,
Gabriela Burcă, aflat în mapa profesională a procurorului Codruţ Olaru: „
Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, nr.610/VI/14/2001. Referat - 28
februarie 2001. Burcă Gabriela, prim-procuror adjunct: Din anul 1998, lucrez în
sectorul judiciar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, iar din data de
8 noiembrie 1998 am fost numită în funcţia de prim procuror adjunct. În condiţiile
unui volum foarte mare de activitate, în cadrul conducerii s-a stabilit
împărţirea sarcinilor în aşa fel înât eu mă ocupam în întregime de sectorul
judiciar, prin aceasta înţelegându-se şi semnarea întregii corespondenţe,
planificarea serviciilor pe unitate şi planificarea procurorilor. Fără vreo
discuţie prealabilă, de circa două luni, domnul Codruţ Olaru, prim procuror al
Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău a început să modifice planificările
făcute de mine, treptat ajungându-se în situaţia în care am constatat că atunci
când voiam să fac planificările ele erau deja făcute de domnul Olaru (...), din
aceste planificări el excluzându-l pe procurorul Cristi Ursulescu, deşi acesta
are în lucru dosare. Am întocmit prezentul referat în urma discuţiei purtate în
şedinţa de analiză din data de 23 februarie 2001. În data de 22 februarie 2001,
am declarat recurs împotriva încheierii de şedinţă din dosarul nr.1412/2001 al
Judecătoriei Bacău, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării
preventive cu cea a interzicerii de a nu părăsi localitatea a inculpaţilor
Mitoiu Antonio şi Ştefan Adrian, arestaţi de Parchetul Judeţean Bacău pentru
art. 215, art. 282, art. 283 şi art. 285 C.P. În aceeaşi zi, domnul Codruţ
Olaru a venit la mine în birou, întrebându-mă de ce nu l-am anunţat că am
promovat recurs, reproşându-mi că fac asemenea gafe în timpul controlului de
fond, afirmând că îl rugase cineva de la Curte şi că-i promisese, şi nu ştie ce
să raspundă când îl va întreba. În final m-a întrebat ce mai putem face, iar eu
i-am răspuns, cum era şi normal, că nu-mi rămâne altceva de făcut decât să
motivez recursul. În ziua de vineri, 23 februarie 2001, domnul Olaru Codruţ,
foarte agitat şi supărat, mi-a reproşat că am declarat recurs în dosarul
sus-menţionat fără să-i spun, că i-am stricat relaţiile cu judecătorii, că a
promis cuiva de la Curtea de Apel că nu va declara recurs şi că acum nu mai
ştie ce să-i spună acelei persoane şi că, oricum, recursul ar fi fost declarat
şi ar fi fost respins, iar eu ar fi trebuit să aştept ziua de vineri, să
discutăm şi abia apoi să declarăm recurs. Precizez că am declarat acest recurs
după ce am văzut soluţia din dosarul Judecătoriei, la fel ca în alte cauze cu
arestaţi, întrucât, atunci când am aşteptat până în ultima zi de recurs, inculpaţii
erau deja puşi în stare de libertate, iar judecătorii ne reproşau că am
aşteptat atât. (...) Comportamentul domnului Olaru Codruţ a creat disensiuni în
cadrul unităţii, toată discuţia purtându-se de faţă cu ceilalţi
procurori".
Totodată, redăm şi conţinutul adresei nr.776/VI/4/2001 din 5
martie 2001 întocmită şi semnată de prim-procurorul de atunci al Parchetului de
pe lângă Tribunalul Bacău, Valeriu Macovei, aflată de asemenea în mapa
profesională a procurorului Codruţ Olaru : "Parchetul de pe langa
Tribunalul Bacau. Nr.776/VI/4/2001 - 5 martie 2001. Catre Procurorul General al
PCA Bacau, Vasile Alixandri:
- este necesară o notă explicativă din partea domnului prim procuror Codruţ Olaru cu privire la cele petrecute şi de ce nu a informat conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău în legatură cu soluţia instanţei, măsura arestării preventive a celor doi inculpaţi fiind luată de PT Bacău, care a soluţionat şi dosarul cu rechizitoriu;
- din referat rezultă că atmosfera din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău este proastă, drept pentru care cerem explicaţii cu privire la modalitatea în care înţelege domnul Codruţ Olaru să conducă o unitate cu un mare volum de activitate în aceste condiţii (...). Prim-procuror Valeriu Macovei".
- este necesară o notă explicativă din partea domnului prim procuror Codruţ Olaru cu privire la cele petrecute şi de ce nu a informat conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău în legatură cu soluţia instanţei, măsura arestării preventive a celor doi inculpaţi fiind luată de PT Bacău, care a soluţionat şi dosarul cu rechizitoriu;
- din referat rezultă că atmosfera din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău este proastă, drept pentru care cerem explicaţii cu privire la modalitatea în care înţelege domnul Codruţ Olaru să conducă o unitate cu un mare volum de activitate în aceste condiţii (...). Prim-procuror Valeriu Macovei".
Pe de altă parte, în calitate de procuror şef al DIICOT, Codruţ
Olaru, a fost bănuit că ar fi dosit stenogramele discuţiei dintre generalul
Constantin Degeratu consilier pe probleme de apărare de siguranţă şi apărare
naţională Traian Băsescu şi inculpatul arestat Omar Hayssam din sediul
Parchetului General privind două dosare strict secrete de importanţă deosebită,
referitoare la Omar Hayssam, Viktor Bout şi traficul internaţional de armament
(628/D/P/2005 şi 121/D/P/2007). Fostul procuror şef adjunct al DIICOT, Angela
Ciurea i-a acuzat în noiembrie 2009 pe procurorul general al României, Laura
Codruţa Kovesi, şi pe procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru, că i-au cerut „să
lase mai moale" ancheta în dosarul privatizărilor strategice. Procurorul
şef Codruţ Olaru ridică mari semne de întrebare şi pentru că DIICOT nu s-a
sesizat şi nu a instrumentat dosare cu privire la contrabanda şi corupţia
generalizate din vămile României, în condiţiile în care aceste infracţiuni
comise în regim de crimă organizată ar fi fost în primul rând de competenţa sa,
nu a DNA, suspiciunile fiind întărite de relaţia sa apropiată cu preşedintele
ANAF, Sorin Blejnar. În vara anului 2008, procurorul şef Codruţ Olaru a fost
implicat într-un accident de circulaţie cu maşina Parchetului General, iar
anterior a fost implicat într-un accident de vânătoare, în care era să fie
împuşcat de fostul primar al municipiului Bacău , Dumitru Sechelariu.
Primul adjunct al directorului Serviciului Român de Informaţii
(SRI) generalul Florian Coldea, omul de încredere al preşedintelui
Traian Băsescu în SRI şi şeful de facto al acestei instituţii, a fost
propulsat, potrivit unor rudenii apropiate ale acestuia, de către primarul
municipiului Arad, Gheorghe Falcă, care, aşa cum am arătat, a deţinut funcţia
de secretar executiv naţional al PDL şi este în relaţii apropiate cu
preşedintele Traian Băsescu, care i-a fost naş de căsătorie şi de botez la
unicul copil. Florian Coldea este originar din comuna Târnova, judeţul Arad, a
absolvit un liceu industrial din municipiul Arad şi a făcut un an la Institutul
Politehnic din Timişoara, unde a fost coleg cu Gheorghe Falcă, după care a
urmat Academia Naţională de Informaţii. Primarul Falcă l-a prezentat şi l-a
susţinut pe Coldea în faţa preşedintelui Băsescu, care, în primăvara anului
2005, când avea gradul de maior în SRI, l-a folosit în operaţiunea de salvare
prin răscumpărare a celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, după care l-a
promovat, la vârsta de 34 de ani, în funcţia de prim-adjunct al directorului
SRI, cu rang de secretar de stat, şi l-a avansat ulterior până la gradul de
general. Florian Coldea a fost promovat şi protejat şi de generalul Dan
Gheorghe, originar tot din judeţul Arad, reprezentantul aripii conservatoare,
de sorginte ceauşistă din SRI, fost ofiţer de Securitate, care în decembrie
1989 avea gradul de colonel şi funcţia de locţiitor al şefului Unităţii
Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) din cadrul Departamentului Securităţii
Statului (DSS), care a blocat anumite dosare ale Revoluţiei, şi care a fost
recuperat iniţial în Serviciul de Informaţii al Ministerului de Interne (0215),
unde a devenit şef, şi apoi în SRI. La adresa generalului Coldea s-au
lansat acuzaţii că ar fi fost folosit de preşedintele Traian Băsescu în
operaţiuni de poliţie politică, ca, de exemplu în cazul notelor scrise despre
trei judecători de la Curtea Constituţională (Aspazia Cojocaru, Nicolae
Cochinescu şi Ion Predescu), după declanşarea procedurii de suspendare a
actualului şef al statului în aprilie 2007, sau în cazul urmăririi familiei
senatorului PC Dan Voiculescu, care patronează trustul mediatic cel mai critic
la adresa actualei puteri (Antena - Jurnalul Naţional). La adresa sa s-au
lansat acuzaţii de deturnare de fonduri în cazul răscumpărării jurnaliştilor
români răpiţi în Irak, respectiv că ar fi predat pentru răscumpărare doar 9
milioane de euro din suma cifrată între 12 milioane şi 13 milioane de euro,
care a fost alocată de statul român în acest scop. La adresa sa s-au lansat şi
acuzaţii de luare de mită, respectiv că ar fi primit suma de 350.000 euro
pentru încheierea unui contract de achiziţii pentru SRI. La adresa sa s-au
lansat şi acuzaţii privind favorizarea soţiei sale, Dorina (născută Negru),
ofiţer SRI, prin promovarea în funcţiile de şef al Serviciului de Protocol al
SRI şi apoi director adjunct al Centrului de Psihologie al SRI şi prin
avansarea la gradul de locotenent colonel în timp ce se afla în concediu pentru
creşterea copilului, încălcând astfel regulamentele militare. La adresa sa s-au
lansat acuzaţii privind favorizarea vărului său primar, George Coldea,
preşedinte director al firmei Medicare Technics, în afaceri cu aparatură
medicală cu unităţi spitaliceşti din România. În acest sens, arătăm că, în
cursul anului 2010, şeful Secţiei judeţene Satu Mare a SRI, colonelul Ştefan
Coşarcă, a intervenit pe lângă conducerea Consiliului Judeţean Satu Mare să-l
primească pe directorul George Coldea şi să-l sprijine prin achiziţionarea de
aparatură medicală de la firma pe care o conduce, pentru spitalele preluate în
judeţ. În plus, generalul Coldea este naşul de căsătorie al prefectului
judeţului Arad, Călin Bibarţ, cu care este consătean, şi există suspiciuni că
l-ar proteja atât pe acesta cât şi pe soţia sa, care este director general al
Zonei Libere Curtici, prin care s-a efectuat contrabandă intensă cu ţigări şi
alte produse accizabile.
O ultimă acuzaţie adusă generalului Coldea este că ar fi provocat
un accident de circulaţie în timp ce conducea în Bucureşti un autoturism de
serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice. Potrivit unor surse din SRI,
confirmate de surse din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, în anul 2008, generalul Coldea şi-a sărbătorit ziua de naştere (21
septembrie) împreună cu procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi,
după care, pe timp de noapte, s-au deplasat spre domiciliul acesteia, conducând
personal un autoturism de serviciu. Pe B-dul Ştefan cel Mare, generalul Coldea
a provocat un accident de circulaţie, respectiv a pierdut controlul volanului,
a ieşit de pe carosabil şi a intrat cu autoturismul în copacii din faţa
Clubului Dinamo, avariind grav partea din faţă a autoturismului, inclusiv
parbrizul şi bordul acestuia. Circumstanţele producerii accidentului indică
faptul că generalul Coldea se afla sub influenţa accentuată a băuturilor
alcoolice. Vă puteţi închipui ce carnagiu s-ar fi putut întâmpla dacă la ora
respectivă s-ar fi desfăşurat un meci de fotbal sau alt eveniment la stadionul
Dinamo. Dosarul a fost muşamalizat ulterior de Secţia Parchetelor Militare din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a
intervenţiei procurorului general al României, respectiv de procurorul şef Ion
Vasilache, promovat în această funcţie de procurorul general Laura Codruţa
Kovesi şi avansat ulterior de preşedintele Traian Băsescu la gradul de general.
Generalul Alexandru Burian a fost promovat adjunct al
directorului Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), pentru activitatea de
informaţii, în anul 2005, după câştigarea alegerilor prezidenţiale de către
Traian Băsescu. Născut în 1956 şi originar din Baia Sprie judeţul Maramureş,
Alexandru Burian a absolvit Şcoala de ofiţeri a Ministerului Apărării Naţionale
de la Sibiu, după care a urmat Academia Politică din cadrul Academiei Militare
Generale. Înainte de 1989 a devenit mare politruc în Armată, în calitate de
activist plătit al CC al UTC. Între 1991- 1999 a activat în cadrul Direcţiei de
Informaţii Militare a Ministerului Apărării Naţionale, iar în 1999 a fost
promovat, pe filiera PNŢCD Maramureş, locţiitor al chestorului Virgil Ardelean
, directorul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (denumită
''doi şi un sfert'') a Ministerului de Interne. După ce a fost promovat la SPP,
unde coordonează activitatea de informaţii în calitate de adjunct al
directorului Lucian Pahonţu, generalul Burian a devenit unul din oamenii cei
mai de încredere ai preşedintelui Traian Băsescu din serviciile secrete,
alături de generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului Serviciului
Român de Informaţii (şeful de facto al principalului serviciu secret din
România). Sub coordonarea sa, o parte importantă a SPP s-a transformat în
''poliţie politică '' în serviciul şefului statului, prin care acesta îşi
urmăreşte şi controlează adversarii politici, îşi pune în aplicare planurile
diversioniste şi exercită influenţă în beneficiul său şi al PDL.
În ultimii ani, generalul Burian a fost acuzat de massmedia că a
constituit în cadrul SPP o unitate conspirată de poliţie politică , denumită ''
Zeus'', în beneficiul preşedintelui Traian Băsescu, care reuneşte specialişti
din diverse domenii detaşaţi de la alte servicii secrete,inclusiv specialişti
în interceptări. Sediul acestei unităţi secrete este în Palatul Parlamentului
şi se bănuie că aceasta a realizat înregistrarea discuţiilor în Comisia de
anchetă a Elenei Udrea şi difuzarea selectivă a unor fragmente. Ex-colonelul
SPP Mircea Găinuşe, care a activat la Secţiunea de Documentare Informativă, i-a
adresat ,în 2009 , scrisoare deschisă preşedintelui Traian Băsescu, prin care
i-a semnalat că în general în SPP şi în special în unitatea Zeus au fost integraţi
ofiţeri din fosta Securitate, specializaţi în poliţie politică. Conform
unui memoriu transmis de ofiţeri din SPP, generalul Alexandru Burian are ca
principal executant pe colonelul Costin Nedelea transferat de la SRI, cu ''
binecuvântarea'' generalului Florian Coldea. Costin Nedelea a absolvit
Facultatea de Energetică şi este căsătorit cu fiica unui fost ofiţer de
Securitate care a activat în DIE. A fost încadrat în SRI ca urmare a
intervenţiilor făcute de socrul său, fără a îndeplinii toate criteriile de
selecţie. După trei zile de la transferarea sa la SPP, a participat la examenul
de ocupare a funcţiei de şef al unităţii informative din SPP, pe care l-a
câştigat , cu toate că nu cunoştea specificul şi misiunile SPP, iar experienţa
sa în muncă informativă era inexistentă, întrucât în SRI a activat ca şef de
cabinet al generalului Ionel Marin, fost adjunct al directorului SRI, şi în
cadrul Oficiului pentru Apărarea Secretului de Stat.
În urma dispoziţiilor date de generalul Burian şi colonelul
Nedelea, ofiţerii aflaţi în subordinea lor îşi depăşesc competenţele, încălcând
Constituţia şi legile privind siguranţa naţională, în sensul că se preocupă şi
culeg informaţii despre anumite personalităţi politice îndeosebi din opoziţie
dar şi care deţin funcţii în actuala guvernare (lideri de partide,
parlamentari, miniştri ş. a.). Pentru a-şi atinge scopul au creat structuri
conspirate, astfel că organizarea unităţii informative a SPP a devenit foarte
încărcată. Ofiţerii conspiraţi ai SPP sunt infiltraţi în partide politice , în
mass-media, în aparatul administrativ al Parlamentului şi al Guvernului şi
chiar în SPP.Generalul Burian manifestă interes în obţinerea de informaţii
despre adversarii politici ai preşedintelui Traian Băsescu, despre situaţia din
instituţiile administraţiei locale(primării, consilii judeţene) conduse de
partide adverse ale PDL, despre persoane fizice sau juridice care sponsorizează
activităţi electorale şi conexe acestora, precum şi informaţii de la personalul
SPP care asigură paza şi protecţia demnitarilor în legătură cu întâlnirile
realizate şi discuţiile purtate sau cu mediile frecventate de aceştia. În acest
scop a avut loc o avalanşă de angajări de cadre , în special în teritoriu, care
să-şi arate devotamentul şi sprijinul total în susţinerea informativă în zonele
respective a actualului preşedinte şi al partidului care îl susţine. Astfel,
generalul Burian a avut în vedere acoperirea unor judeţe în care controlul
politic al PDL nu se ridică la nivelul aşteptărilor ( Maramureş, Harghita, Covasna,
Tulcea , Vrancea, Prahova, Constanţa, Timiş, Alba). Marea majoritate a noilor
angajaţi provin din MAI şi MApN şi au fost colaboratori ai lui Burian în
perioada în care s-a aflat în conducerea DGIPI, ca prim-adjunct al chestorului
Virgil Ardelean , fiind ademeniţi cu funcţii şi dotări logistice deosebite
(autoturisme, telefoane mobile, IT etc). În acelaşi timp, mai mulţi ofiţeri de
informaţii din SPP, care nu prezentau încredere , au fost constrânşi de
generalul Burian să se pensioneze, cu toate că nu îndeplineau condiţiile de
vârstă, aveau rezultate foarte bune şi nu săvârşiseră abateri
disciplinare. Urmând dispoziţiile şi indicaţiile generalului Burian,
ofiţerii unităţii informative a SPP au devenit spaima serviciului, la ora
actuală starea de spirit a SPP caracterizându-se printr-o neîncredere absolută
a cadrelor, unele în celelalte.Generalul Burian, colonelul Nedelea şi alţi
ofiţeri din subordinea acestora beneficiază de sporuri ilegale de salarii,
primul încasând peste 100 milioane lei lunar, iar cel de-al doilea aproximativ
90 milioane lei. Drept răsplată pentru serviciile aduse în materie de poliţie
politică, colonelul Nedelea a fost avansat general cu o stea de către
preşedintele Traian Băsescu în ajunul Zilei Naţionale a României din acest an.
În perioada de când activează în SPP, generalul Burian si-a sporit considerabil
şi dubios averea: o vilă în Bucureşti, o vilă în localitatea natală Baia Sprie,
mai multe conturi şi autoturisme de lux. Conform unor subalterni,
menţinearea generalului Burian în funcţia de adjunct al directorului SPP este
surprinzătoare în condiţiile în care acesta nu s-a evidenţiat decât prin
brutaliatate, aroganţă, primitivism, pălăvrăgeală şi lăudăroşenie, mai ales la
băutură , adică foarte des. Probabil aceste ''calităţi '' îi sunt apreciate de
preşedintele Băsescu. Burian are, de altfel, obiceiul să se laude că este
prieten de pahar cu preşedintele Băsescu şi că-l are la mână pe şeful său,
generalul Pahonţu, întrucât este la curent cu multe afaceri ale acestuia din
perioada când era şef la Jandarmerie, iar el era prim-adjunct la DGIPI. Burian
face mare caz şi de legăturile sale cu masoneria şi cu Gheorghe Florea, zis
''Bere Bragadiru'', fost manager al fabricii de bere Bragadiru şi patron al
fostului club de fotbal Rocar Bucureşti, mare maestru mason de rit Memphis
(Otopeni), din care face parte şi adjunctul şefului SPP. Burian se mândreşte şi
cu relaţiile pe care le are cu anumiţi oameni de afaceri, inclusiv cu redactori
şefi de ziare, despre care afirmă că-i exploatează în orb ca surse de
informaţii. Lista acestora fiind destul de lungă, o să o prezint cu altă
ocazie.
Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), general Marcel
Opriş, a fost numit în această funcţie cu rang de secretar de stat, de
preşedintele Traian Băsescu în data de 7 decembrie 2005. Originar din
localitatea Chieşd, judeţul Sălaj, Marcel Opriş a absolvit Facultatea de
Electronică şi Informatică din cadrul Academiei Tehnice Militare din Bucureşti.
După numirea în fruntea STS, generalul Marcel Opriş a fost fidelizat de
preşedintele Traian Băsescu prin trei avansări în grad: general-maior (cu două
stele), printr-un decret prezidenţial din 23 decembrie 2006, general-locotenent
(cu trei stele), printr-un decret prezidenţial din 1 decembrie 2008, şi general
cu patru stele, printr-un decret prezidenţial din 30 noiembrie 2011. Trei
avansări, trei stele de general în doar şase ani. După alegerile prezidenţiale
din 2009, generalul Opriş a fost acuzat că şi-ar fi pus oamenii să ajute PDL să
numere voturile, precum şi că, în ziua votului, STS ar fi transmis sms-uri prin
intermediul reţelei de telefonie mobilă, prin care Traian Băsescu era dat
câştigător. Printr-un decret din 18 decembrie 2010, preşedintele Băsescu l-a
decorat pe generalul Opriş cu Ordinul Naţional "Steaua României", în
grad de ofiţer, pentru "rezultatele remarcabile obţinute în organizarea şi
coordonarea STS". Pe de altă parte, prin legea bugetului de stat pe anul
2010, STS a beneficiat de cea mai mare majorare de buget, cu circa 40% faţă de
anul precedent, alocându-i-se suma de 466,5 milioane de lei ( 113,8 milioane
euro). STS a avut astfel în 2010 cea mai spectaculoasă creştere a bugetului în
rândul serviciilor secrete, depăşind de două ori bugetul Ministerului
Comunicaţiilor. Probabil că aceasta a fost răsplata pentru faptul că STS a
manipulat rezultatul alegerilor prezidenţiale în noaptea de 6/7 decembrie 2009.
În cotidianul Gazeta de Nord - Vest din Satu Mare a fost publicat,
în data de 12 decembrie 2009, un articol intitulat «Frauda electorală via STS a
avut numele de cod "Taurul"», având următorul conţinut: „Conform
unor angajaţi ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) Satu Mare reiese
că în data de 6.12.2009, începând cu ora 13.40, moment în care Mircea Geoană îl
depăşea cu mai mult de 5 procente pe Traian Băsescu, a fost pus în aplicare un
plan de rezervă (planul B), la ordinul generalului Marcel Opriş, şeful STS, şi
sub coordonarea vicepreşedintelui PDL Adriean Videanu. Concret, STS Satu
Mare a avut o derivaţie secretă din schema STS conectată la un server din
sediul central al PDL din Aleea Modrogan, având numele de cod „Taurul".
Toate judeţele au avut derivaţie din reţeaua principală, mai puţin municipiul
Bucureşti. Potrivit surselor din STS, în noaptea de 6 spre 7 decembrie, la
ora 3,15, toate derivaţiile au fost dezafectate sub directa supraveghere a
generalului Marcel Opriş, fiecare judeţ decuplându-se pe rând după ce s-au
închis şi cheile pe datele finale. Despre acest fapt ştiu doar şefii judeţeni
ai STS şi cadrele tehnice, respectiv doi subofiţeri care au realizat
conexiunile. Toate conexiunile au fost operaţionale cu data de 6.12.2009, ora
1,30. Afirmaţia că toate datele au fost transmise prin intermediul
telefoanelor mobile şi a telefonului guvernamental (T.O.) este falsă, deoarece
toate datele au fost transmise electronic simultan cu cele oficiale. STS a avut
inclusiv „spioni" de alarmă care semnalau acustic şi vizual depăşirea în
procente a unuia sau altuia dintre candidaţi."
Generalul Marcel Opriş are şi probleme de integritate pentru care
trebuie să se sesizeze ANI şi DNA. În mod dubios, de când este director la STS,
o firmă aparţinând unor prieteni de familie (soţii Dumitru Octavian şi Iuliana
Nicolau), denumită Quality Business Solutions SRL, la care soţia generalului
Opriş, Camelia, este angajată şef administrativ şi contabil, a câştigat nu mai
puţin de 51 de contracte publice scoase la licitaţie de STS. Valoarea totală a
celor 51 de contracte este de 28.748.709 lei, fără TVA (peste 7 milioane euro).
În mod dubios a crescut şi averea generalului Opriş după numirea sa în fruntea
STS. Astfel, dacă la numirea în funcţia de director al STS, singura proprietate
a familiei Opriş era un apartament în Bucureşti, după un an (în 2007),
generalul Opriş a cumpărat un teren de 3,4 hectare în Podu Dâmboviţei, în
judeţul Argeş, într-o zonă de mare interes imobiliar datorat dezvoltării
turismului rural, iar după încă un an (în 2008), a mai cumpărat 25 de hectare
la Podu Dâmboviţei, precum şi 450 de metri pătraţi intravilan în Bragadiru,
lângă Bucureşti. În 2009, generalul Opriş şi-a cumpărat un apartament de
vacanţă la mare, la Eforie. Pe lângă aceste achiziţii imobiliare, în perioada
2006-2009, generalul Opriş a pus deoparte 135.000 de euro (în trei conturi), de
pe urma cărora câştigă anual peste 10.000 de euro din dobânzi. Este de reţinut
că, în calitate de bugetar, generalul Opriş câştigă 133.337 de lei (31.000 de
euro) pe an din salariu, la care se adaugă indemnizaţia de membru în Consiliul
de administraţie al Institutului de Cercetări pentru Energie Electrică, de
20.000 lei pe an. Soţia sa realizează 20.000 de lei pe an din salariu,
rezultând că soţii Opriş au obţinut un venit total de 173.337 lei (circa 41.000
de euro) pe an.
Generalul Vasile Sarcă. Actualul adjunct (al doilea) al directorului
SIE s-a născut pe data de 20 mai 1958, la Brăila. A absolvit Institutul
Politehnic Bucureşti. Conform Anuarului Diplomatic şi Consular tipărit de MAE,
Sarcă a fost viceconsul începând din 15.04.1992. Între 1982 şi 1987 a fost
inginer la Institutul de Cercetări Transporturi. Figurează în perioada
1987-1992 la Ministerul Comerţului şi Turismului, timp în care se pare că a
făcut şi şcoala Centrului de Informaţii Externe (CIE, fost DIE) de la Brăneşti.
O instituţie special creată de sovietici, apoi transformată de generalul
DIE Ion Mihai Pacepa pentru lupta împotriva structurilor euro-atlantice şi
îndoctrinarea tinerilor ofiţeri de informaţii externe. În iulie 1992, Vasilică
a fost numit viceconsul la Consulatul General de la Bratislava.
În 1993, vechiul ofiţer DIE/CIE activa ca secretar II la Ambasada
României de la Praga. A spionat mai bine de 5 ani în Cehia şi în Slovacia,
surorile noastre europene. Surse din SIE spun că Sarcă a fost adus în Centrală
la o direcţie care se ocupa cu zonele învecinate ale României. Tocmai de aceea,
cei peste 5 milioane etnici români din jurul graniţelor ţării noastre au fost
uitaţi de autorităţi. Al doilea adjunct al directorului, Vasile Sarcă a fost
înaintat la gradul de general de fostul preşedinte Ion Iliescu în anul 2001.
Conform site-ului SIE, fostul spion a deţinut mai multe funcţii:
1997 - 2000 - ofiţer operativ informaţii (şef birou)
2000 - 2001 - locţiitor şef direcţie (Secretariatul General)
2001 - 2004 - şef direcţie (Secretariatul General)
2004 - 2005 - şef direcţie generală (resurse umane)
1997 - 2000 - ofiţer operativ informaţii (şef birou)
2000 - 2001 - locţiitor şef direcţie (Secretariatul General)
2001 - 2004 - şef direcţie (Secretariatul General)
2004 - 2005 - şef direcţie generală (resurse umane)
Din 18 noiembrie 2005 - Sarcă este adjunct al Directorului SIE.
Vasile Sarcă este bun prieten cu alt "năstasian" cunoscut, generalul
(r) Marcel Alexandru. Presa centrală l-a semnalat pe DJ Vasile ca fiind omul
care împărţea banii de "operativ", bugetul invizibil al Serviciului
de Informaţii Externe. Se specializase în dibuirea posesorilor de cărţi rare
pentru colecţionarul numărul unu al ţării, Adrian Năstase. Putea dispune de o
listă de pe vremea Securităţii cu cei mai importanţi colecţionari de opere de
artă, SIE fiind deţinătoarea documentelor sensibile ale fostului Departament al
Securităţii Statului (DSS). La toate acestea s-a adăugat şi prietenia cu
graficianul Gabi Pendea, directorul "Muzeului Cărţilor Rare". În prezent,
fostul spion de la Praga şi Bratislava este general de brigadă în conducerea
unui serviciu secret european, nelipsit de la toate întrunirile importante ale
angajaţilor MAE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iti multumesc pentru comentariu!