16.7.12
Solutia: Mai intai, defineste interesul national!
Cum de am ajuns aici?
Ca romani, in timpul lui Ceausescu, eram tinuti ca ciupercile, la intuneric si hraniti cu rahat. Discut aici metaforic, desi cei mai multi eram literalmente ca ciupercile. Trebuia in fiecare seara sa dam fuga pe unde scurte sa ni se mai spuna cat de rau o duceam noi si cat de bine o duceau vesticii, cat de neagra era viata noastra si cat de alba era viata lor. Cei de la Europa Libera faceau mai mult de jumate din treaba. Restul era facut de elitele noastre care, ca in toate timpurile, se impuneau prin cat de neputinciosi, intelectual si altfel, eram noi si ce grozavi erau ei.
Una peste alta, in 1989, la schimbarea macazului de catre elitele in uniforma, noi romanii aveam un foarte dezvoltat complex de inferioritate fata de occident, ca deh, ei le aveau pe toate, noi nu aveam nimic, material si spiritual vorbind. Din 1990 incoace, ne-am apucat de occidentalizare, doar-doar ne umpleam si noi de toate. Am tot aplicat formele fara fond, fara a tine seama de ce aveam deja, fara a intelege de ce vestul era unde era. Am infulecat modele si sfaturi, pe faramiturile ce ne veneau cu conditia de a arunca tot ce exista peste bord. Ne astepta, in gandul nostru, doar asa ni se spusese decenii la rand, occidentul indestulat cu bunuri si dreptate.
Antropologii documentasera deja un fenomen similar complexului nostru, acela la intersectia societatii puternic tehnologizate cu o societate pre-industriala, si l-au numit cargo cult, cultul cargoului. De exemplu, dupa ce americanii si japonezii construisera baze militare pe insule din Pacific, localnicii acestor insule au incercat sa extinda afluxul material dupa Pacea din 1945 prin dezvoltarea si practica de ritualuri. Aceste ritualuri imitau comportamentul celor avansati material si tehnic mergandu-se pana la construirea de machete de radiouri si piste improvizate de aterizare pentru avioane.
 |
Ceremonial cross of John Frum cargo cult, Tanna island, New Hebrides (now Vanuatu), 1967
|
Dupa 22 de ani putem spune fara ezitare ca tot ce am facut pentru a ne apropia de occident a fost un lung exercitiu ritualistic, n-avem nici bunastarea materiala, nici decorul institutional democratic ale vestului. Avem doar saracire si practici care mimeaza pe cele ale vestului. Nu suntem decat cel mult nominal in UE, desi viata zilnica e mai degraba aceea a colonizatilor. Romanii au devenit practicantii cultului cargo, bunastarea n-o sa fie.
Ce-i de facut?
Romania a mai trecut in istoria recenta printr-un asemenea moment. Este vorba de injugarea Romaniei la doctrina sovieto-comunista si satisfacerea obiectivelor sovietice in Romania in termeni de resurse naturale si agricultura. Solutia atunci putea fi conceputa numai in termenii socialismului. Era o chestiune de geo-politica pe care fiecare tara din lagarul socialist a rezolvat-o cum a putut.
In Romania s-a intamplat prin lepadarea jugului sovietic de catre o elita patriotica si nationala care a putut defini un interes national. Elita politica romaneasca a urmarit interesul national prin hatisurile politicii mondiale ale celei de-a doua jumatati a secolului XX, cu nimic mai prejoase celor din timpurile noastre. Asta (si numai asta) s-ar putea face si astazi!
Daca un electrician feroviar in persoana lui Dej a reusit sa ne desprinda din inclestarea planificata de catre 'fratii' socialisti, definind interesul national al timpului in termeni de industrializare si in pofida destinului eminamente agricol prevazut de 'fratii' nostri, cu siguranta trebuie ca exista un Dej al timpului nostru care sa porneasca dela definirea interesului national si urmarirea programatica a acestuia, indiferent de ce ne-a fost harazit inca odata. Desigur, conditiile s-au schimabt, jocul se face dupa alte reguli, comesenii sunt si ei schimbati. Doar planurile altora pentru noi au ramas aceleasi, agricultura si resurse naturale. Numai ca pentru a face agricultura in Romania e nevoie de o populatie mai mica, pentru a numai extrage resursele naturale e nevoie de o populatie needucata, confuza si indatorata.
In termeni concreti
Basescu si 'telectualii GDS & ICR nu sunt decat marii oficianti/preoti ai cultului cargo din Romania. Cat timp acestia ne polueaza optiunile nu vom putea defini interesul national. Sa incepem prin a-i ignora.
Desi ramanem atasati occidentului, trebuie sa evaluam experienta ultimilor 22 de ani si sa vedem exact ce ni se potriveste, de ce avem nevoie (resurse, institutiii, ideologii etc.). In alte cuvinte, nu putem continua pe drumul impus de altii, fara sa vedem ce se potriveste stadiului la care suntem, aspiratiilor nationale si capacitatii noastre creative si de munca. In felul acesta se defineste interesul national.
Efectul definirii interesului national este acela de a coordona eforturile celor mai multi intr-o directie constructiva, in care individul si societatea se indreapta catre mai bine. Trebuie ca au fost lupte interne si in PMR-ul lui Dej, insa linia de netrecut era aceea a de-rusificarii si industrializarii Romaniei.
Romania va ajunge mai repede la o asemenea destinatie daca va folosi talentul si experienta romanilor de pretutindeni.
Ce-i de facut?
Romania a mai trecut in istoria recenta printr-un asemenea moment. Este vorba de injugarea Romaniei la doctrina sovieto-comunista si satisfacerea obiectivelor sovietice in Romania in termeni de resurse naturale si agricultura. Solutia atunci putea fi conceputa numai in termenii socialismului. Era o chestiune de geo-politica pe care fiecare tara din lagarul socialist a rezolvat-o cum a putut.
In Romania s-a intamplat prin lepadarea jugului sovietic de catre o elita patriotica si nationala care a putut defini un interes national. Elita politica romaneasca a urmarit interesul national prin hatisurile politicii mondiale ale celei de-a doua jumatati a secolului XX, cu nimic mai prejoase celor din timpurile noastre. Asta (si numai asta) s-ar putea face si astazi!
Daca un electrician feroviar in persoana lui Dej a reusit sa ne desprinda din inclestarea planificata de catre 'fratii' socialisti, definind interesul national al timpului in termeni de industrializare si in pofida destinului eminamente agricol prevazut de 'fratii' nostri, cu siguranta trebuie ca exista un Dej al timpului nostru care sa porneasca dela definirea interesului national si urmarirea programatica a acestuia, indiferent de ce ne-a fost harazit inca odata. Desigur, conditiile s-au schimabt, jocul se face dupa alte reguli, comesenii sunt si ei schimbati. Doar planurile altora pentru noi au ramas aceleasi, agricultura si resurse naturale. Numai ca pentru a face agricultura in Romania e nevoie de o populatie mai mica, pentru a numai extrage resursele naturale e nevoie de o populatie needucata, confuza si indatorata.
In termeni concreti
Basescu si 'telectualii GDS & ICR nu sunt decat marii oficianti/preoti ai cultului cargo din Romania. Cat timp acestia ne polueaza optiunile nu vom putea defini interesul national. Sa incepem prin a-i ignora.
Desi ramanem atasati occidentului, trebuie sa evaluam experienta ultimilor 22 de ani si sa vedem exact ce ni se potriveste, de ce avem nevoie (resurse, institutiii, ideologii etc.). In alte cuvinte, nu putem continua pe drumul impus de altii, fara sa vedem ce se potriveste stadiului la care suntem, aspiratiilor nationale si capacitatii noastre creative si de munca. In felul acesta se defineste interesul national.
Efectul definirii interesului national este acela de a coordona eforturile celor mai multi intr-o directie constructiva, in care individul si societatea se indreapta catre mai bine. Trebuie ca au fost lupte interne si in PMR-ul lui Dej, insa linia de netrecut era aceea a de-rusificarii si industrializarii Romaniei.
Romania va ajunge mai repede la o asemenea destinatie daca va folosi talentul si experienta romanilor de pretutindeni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iti multumesc pentru comentariu!