GCHQ – ULTIMUL SECRET?

 Ioan Românu


Cartierul General al Comunica.iilor Guvernamentale (Government Communications Headquarters – GCHQ) este cea mai valoroasa sursa de informa.ii a guvernului britanic, înca de pe vremea când a început sa opereze la Bletchley, pe timpul ultimului Razboi Mondial. Capacita.ile britanicilor de interceptare .i decriptare a mesajelor secrete sunt unanim recunoscute pentru valoarea lor de catre alia.i. GCHQ constituie un element cheie al rela.iilor cu Statele Unite de peste jumatate de secol.
În aceasta perioada, GCHQ - succesorul faimoasei organiza.ii de spargere a codurilor de la Bletchley Park din timpul razboiului, este cea mai mare .i cea mai performanta agen.ie de spionaj. Ea a fost încadrata cu cel mai numeros personal - mai mult chiar decât cel al MI5 .i SIS luate împreuna - .i i s-a oferit „partea leului” din bugetul serviciilor secrete britanice.
Rezultatele activita.ii GCHQ, cunoscute ca informa.ii din semnale sau SIGINT, au constituit majoritatea informa.iilor secrete puse la dispozi.ia factorilor de decizie politica pe timpul Razboiului Rece.
De atunci, acestea au devenit .i mai semnificative, astfel ca, actualmente, GCHQ îndepline.te un rol tot mai important în domeniul informa.iilor secrete ale Marii Britanii, iar din vara anului 2003 i s-a oferit un nou sediu, unul dintre cele mai moderne din Europa. Se apreciaza ca este cea mai importanta agen.ie de informa.ii britanica, de.i nu se cunoa.te aproape nimic concret despre activitatea ei.
Totu.i, importan.a decriptarii comunica.iilor criptate germane - cunoscuta ca Secretul Ultra - pentru victoria Marii Britanii asupra Puterilor Axei este universal recunoscuta. A devenit legendara dependen.a lui Winston Churchill de informa.iile zilnice furnizate de Ultra, ob.inute din „impenetrabilele ma.ini de cifru germane, precum Enigma”.
Informa.iilor uimitoare ob.inute din interceptari au permis primilor mini.tri .i pre.edin.ilor .arilor Aliate sa patrunda în min.ile inamicilor din C Axa. Datorita secretelor ob.inut de SIGINT au putut fi cunoscute .i zadarnicite încercarile liderilor japonezi de a ob.ine un armisti.iu favorabil în august 1945, chiar atunci când se finalizau opera.iunile pentru lansarea bombelor atomice asupra celor doua ora.e - Hiro.ima .i Nagasaki.
Cu toate acestea, la scurta vreme dupa Ziua Victoriei, ceva mai mult decât ciudat s-a întâmplat, dupa cum men.ioneaza Christopher Andrew, unul dintre cei mai importan.i istorici ai spionajului. Este vorba de dispari.ia subita a spionajului din interceptari din peisajul istoric. Aceasta a distorsionat studierea Razboiului Rece. Serviciile de informa.ii, care se aflau în prima linie a Razboiului Rece, fiind responsabile de cele mai multe aspecte ale rela.iilor interna.ionale, refuzau cu încapa.ânare sa recunoasca chiar .i existen.a spargatorilor de coduri.
Acest spionaj invizibil în istorie nu a încetat odata cu sfâr.itul Razboiului Rece. În 2004, în urma furorii stârnite de rolul spionajului pentru justificarea invadarii Irakului, lordul Butler, fost secretar de stat, a fost desemnat sa realizeze o ancheta despre Spionajul britanic .i armele de distrugere în masa. Detaliile raportului lui Butler despre investiga.iile facute în agen.iile secrete au fost fara precedent de profunde .i amanun.ite. Cu toate acestea, GCHQ a fost men.ionat doar o singura data, anume pe lista abrevierilor.
Aceasta este tot ce se putea afla din cele 260 de pagini ale raportului. De-a lungul secolului al 20-lea spargatorii de coduri au continuat sa trimita guvernului cele mai pre.ioase informa.ii ob.inute de spionajul britanic.
Rapoartele informative erau prezentate în cutii speciale .i beneficiarii credeau ca ele erau ceva de care alte departamente nu dispuneau. Par.ial, acesta a fost motivul pentru care primii mini.tri britanici nu aveau re.ineri sa cheltuiasca banii statului pentru Intelligence. Informa.iile din interceptari erau importante pentru liderii politici, deoarece le permiteau sa auda vocile autentice ale inamicilor.
Cu toate ca Winston Churchill a fost cel mai faimos destinatar al unor astfel de materiale secrete, .i predecesorului sau, Neville Chamberlain, i se oferisera câteva mostre remarcabile din modul în care gândea Adolf Hitler. La scurta vreme dupa Acordul de la Munchen (1938), lui Chamberlain i s-a prezentat un raport informativ care arata ca Hitler obi.nuia în privat sa se refere la el ca la batrânul nesim.it. De în.eles ca aceasta dezvaluire a avut un efect profund asupra lui Chamberlain.
Cu toate acestea, prezentarea constanta de secrete derivate din lumea decriptorilor, a interceptarilor .i tot felul de ascultari, avea capacitatea de a induce paranoia. Este cunoscut faptul ca, de regula, Harold Wilson î.i tragea secretarul particular, Bernard Donoughue, în baile .i toaletele din Downing Street. Doar acolo, cu robinetele de apa deschise .i sub zgomotul produs de revarsarile bazinelor WC-urilor, se sim.ea imun la posibilita.ile de a fi ascultat de microfoane.
O prioritate a speciali.tilor britanici în probleme tehnice de securitate pe timpul anilor de premier ai lui Harold Wilson era instalarea unor telefoane cu bruiaj în re.edin.a sa de vacan.a din Insulele Scilly, astfel ca el sa poata vorbi cu Whitehall fara teama de a fi interceptat. Fara îndoiala, el ar fi fost încântat sa afle ca .i unii din oponen.ii sai se sim.eau la fel de îngrijora.i de posibilitatea de a fi supraveghea.i electronic. Când liderul rhodesian Ian Smith a vizitat Londra la finele anului 1965, el a insistat sa aiba unele din cele mai confiden.iale conversa.ii ale delega.iei sale în toaletele doamnelor, convins ca acesta era locul sigur unde englezii n-ar fi îndraznit sa planteze microfoane.
Ascultarea în secret îi îngrozea deopotriva pe prieteni .i du.mani. Harold Macmillan î.i aminte.te sentimentul aproape de nesuportat pe care l-a sim.it pe timpul vizitei sale la Moscova, din 1959, când l-a întâlnit pe liderul sovietic Nikita Hru.ciov. Delega.ia sa se temea ca codurile britanice ar fi fost compromise .i ca ei nu mai puteau discuta nestingherit nici în aer liber, datorita supravegherii tehnice permanente. El ar fi fost însa încântat sa afle ca, în acelea.i momente, .i Hru.ciov .i cei din cercul sau apropiat se sim.eau .i ei tot mai îngrijora.i de prezen.a microfoanelor KGB-ului, datorita carora nu îndrazneau sa vorbeasca liber chiar între ei în propria lor capitala.
În iunie 1966, spre imensa sa nemul.umire, pre.edintele Tito al Iugoslaviei descoperea ca era interceptat chiar de propria sa echipa de securitate. „Au instalat peste tot microfoane, chiar .i în dormitor”, îi spunea el furios unui prieten.
Probabil însa ca exemplul cel mai elocvent despre modul în care ascultarea secreta prin microfoane a avut consecin.e politice a fost bine-cunoscutul scandal Watergate, care a dus la caderea pre.edintelui Richard Nixon în iulie 1974. Nixon folosise o echipa de foste cadre ale CIA, pentru a patrunde în sediul Partidului Democrat pentru a instala microfoane. În 1973, primul ministru britanic, Edward Heath, a facut o vizita în China. Mao Zedong l-a întrebat: Ce-i cu prostiile astea despre Nixon? Heath i-a oferit lamuriri. Mao ar fi replicat: Dar noi to.i ne ascultam oponen.ii .i fiecare .tie asta. A.a ca, de ce se face atâta taraboi?
Al.ii au manifestat calm când au aflat de existen.a microfoanelor. Atunci când Tony Blair a vizitat India în anul 2000, echipa sa de securitate a descoperit doua microfoane în dormitorul sau .i i-au spus ca nu vor putea sa le înlature fara sa sparga pere.ii. Blair a decis sa nu faca scandal .i în lini.te s-a mutat în alta camera.
Cu siguran.a ca interceptarea .i decriptarea mesajelor cifrate nu mai constituie de mult o noutate. Chiar .i pe vremurile medievale capetele încoronate ale Europei recurgeau la camere negre secrete unde scrisorile cifrate interceptate ale diploma.ilor erau deschise .i decriptate pentru a afla informa.ii confiden.iale.
Totu.i, zilele moderne ale GCHQ se datoreaza existen.ei transmisiunilor radio cifrate .i impactului enorm al metodelor .i mijloacelor .tiin.ifice de lupta din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. A fost o lupta împotriva lui Hitler, care a revolu.ionat importan.a secretelor ascunse de mesajele cifrate transmise prin radio. Blitzkrieg-ul .i atacul prin surprindere au fost semnele distinctive ale unui nou stil de razboi instalate la sfâr.itul anilor 1930. Viteza mare cu care se purta razboiul însemna ca secretele trimise prin contrabanda sub gulerul hainei unui spion tradi.ional nu mai erau de mare folos comandan.ilor militari. Spargatorii de coduri de la Bletchley Park erau raspunsul perfect, oferind informa.ii secrete în timp real prin interceptarea comunica.iilor inamicului. În unele cazuri, mesajele trimise de Hitler lui Rommel în de.ert erau decriptate .i puse pe biroul lui Churchill înainte ca ele sa fi fost citite chiar de catre destinatar. În curând Bletchley Park conducea spionajul la scara industriala bazat pe echipamente speciale proiectate în acest scop.
Odata cu declan.area Razboiului Rece, SIGINT-ul, a.a cum devenise consacrat în literatura de specialitate, parea sa fie la fel de important pentru noua epoca, cea a confruntarii nucleare. Bombele atomice .i echivalentele acestora din domeniul biologic .i chimic, împreuna cu rachetele balistice, precum V2 din timpul razboiului, împotriva carora practic nu exista aparare, erau noile valute forte ale conflictului. Liderilor lumii li se cerea sa în.eleaga straniile noi amenin.ari .i posibilitatea oferita de un atac surpriza devastator, pe care lordul Tedder, .eful Statului Major al Avia.iei, îl numea un poten.ial Pearl Harbour nuclear.
Precaritatea lumii pentru avertizare timpurie, descurajare .i .intire sosise. .efii militari solicitau informa.ii mai precise .i au ajuns la concluzia ca acoperirea globala cu SIGINT devenise indispensabila pentru alia.ii occidentali. Astfel ca, pe la mijlocul anilor 1950, criptanali.tii britanici .i-au abandonat „cabanele” de la Bletchley Park pentru a se instala la Cheltenham, în peisajul distinctiv al cupolelor antenelor radar .i satelit, care deveneau parte integrala a Razboiului Rece.
În mod ironic, istoria GCHQ dupa intrarea în perioada de pace din 1945 se refera foarte mult la opera.iuni militare .i chiar la razboi. Vastul program britanic SIGINT a fost realizat de GCHQ, dar condus în cooperare cu serviciile armatei, care .i-au folosit bazele, navele .i avia.ia pentru colectarea primara de informa.ii din semnale. Multe din pove.tile sale se împletesc strâns cu îndelungata mo.tenire a unor mici razboaie .i conflicte de gherila în zone precum Coreea, Malaya, Borneo, Aden .i Falkland.
De asemenea, opera.iunile GCHQ au implicat confruntari terifiante cu ru.ii. Britanicii au condus misiuni submarine secrete de spionaj destinate sa colecteze semnale emise de flota rusa. Au fost transformate urgent submarine pentru a proteja porturile de Marina rusa, ac.ionând periculos sub cruci.atoare la doar 5-6 metri sub aparatele lor electronice. Submarinele care au fost trimise în misiuni SIGINT au fost detectate la Murmansk .i urmarite de distrugatoarele ruse.ti cu explozivi de adâncime. Activita.ile oceanice al GCHQ sunt un secret bine pastrat, însa unele submarine britanice înca mai poarta urmele razboiului secret al semnalelor în Nordul Îndepartat.
GCHQ este, de asemenea, sinonima cu misterioasa re.ea interna.ionala cunoscuta ca Echelon, condusa de spionajul american .i cel britanic. În secret, britanicii .i americanii colaboreaza pentru interceptarea .i decriptarea traficului mai micilor lor alia.i, inclusiv Fran.a .i Germania. Însa, chiar .i la nivelul conducerii, în rela.iile dintre cei doi principali parteneri - Marea Britanie .i Statele Unite - pot apare dezacorduri serioase. Ceea ce îi une.te în lumea informa.iilor din semnale este realismul .i nu romantismul. Colaborarea anglo-americana din domeniul informa.iilor are la baza satisfacerea unor interese reciproce. America dispune de propria sa vasta institu.ie pentru decriptari - Agen.ia Na.ionala de Securitate (NSA) - cu resurse tehnologice infinit mai mari decât ale britanicilor. La rândul lor, spargatorii de coduri americani au nevoie de sta.iile de ascultare din avanposturile îndepartate ale fostului Imperiu Britanic, din care unele, precum cea din Cipru, sunt atât de importante pentru colectarea de informa.ii folosite la modelarea politicii interna.ionale din regiune.
În 1974, confruntat cu o criza financiara, guvernul britanic decisese în mod formal sa-.i retraga bazele din Cipru pentru a economisi bani. În acele zile Washingtonul i-a spus Londrei ca aceasta decizie era inacceptabila .i ca britanicii trebuie sa ramâna. Motivul era simplu. Bazele SIGINT, care permisesera Americii sa asculte Orientul Mijlociu, le erau extrem de indispensabile. A.a se face ca dupa mai mult de trei decenii de dupa hotarârea guvernului britanic de a se retrage din Cipru, bazele SIGINT se afla înca acolo, iar dimensiunile acestora au crescut considerabil.
Activitatea de spionaj din timpul Razboiului Rece a contribuit mult la aceasta. Defectorii britanici precum Guy Burgess .i Donald Maclean au fost în titlurile de presa ale anilor 1950. Deceniul urmator a debutat cu doborârea avionului de spionaj U-2 pilotat de Gary Powers, cu e.ecul CIA din Golful Porcilor .i afacerea Profumo. Ie.irea din conul de umbra s-a produs în 1976 când ziaristul radical Duncan Campbell a dezvaluit opera.iunile de spionaj din Cipru într-un articol din revista Time Out, care a condus la un proces notoriu în care Campbell .i asocia.ii sai au fost acuza.i de încalcarea prevederilor Legii Secretului. Dupa aceasta, GCHQ spera sa revina în obscuritatea sa tradi.ionala, însa a fost lovita de Afacerea Geoffrey Prime din 1982, care dezvaluia cele mai recente opera.iuni de mai multe miliarde de dolari ale Americii - programul de spionare prin satelit a sovieticilor, relevându-se una din cele mai distructive cârti.e care a fost vreodata recrutata din interiorul spionajului britanic.
Agen.iile tehnice costisitoare, precum GCHQ .i NSA-ul Americii, erau evident avute în vedere pentru reducerile bugetare la sfâr.itul Razboiului Rece. În acela.i timp, ambele agen.ii se luptau sa men.ina ritmul cu revolu.ia globala din tehnologia informa.iei, cea care le permisese accesul la spargerea unor cifruri foarte puternice.
Toate acestea, împreuna cu cre.terea exponen.iala a traficului pe Internet, amenin.au sa faca activitatea GCHQ .i a NSA-ului extrem de dificila. În lume se trimiteau milioane de e-mailuri pe secunda astfel ca nici cele mai mari sisteme SIGINT nu le mai puteau intercepta .i decripta. Zilele agen.iilor SIGINT super-secrete pareau numarate. Totu.i, rolul proeminent al Marii Britanii în razboaiele din Bosnia .i apoi Kosovo a reamintit guvernului ca nevoia de GCHQ era permanenta.
Conflictele devastatoare precum cel din Bosnia au contribuit la convingerea Whitehall-ului .i Westminster-ului ca GCHQ merita noi investi.ii. Astfel ca în 1996, sub conducerea lui Sir David Owen, GCHQ a început sa-.i dezvolte planurile pentru un nou cartier general de Intelligence, care în curând a devenit cunoscut ca ”Gogoa.a” datorita formei sale circulare. Inten.ia era de a aduce, pentru prima data, întregul personal împreuna sub acela.i acoperi..
Gogoa.a a devenit cel mai mare sediu al unei agen.ii secrete din afara Statelor Unite. Cu toate acestea, atunci când a fost dat în func.iune, în 2003, acesta deja era prea mic! Astfel ca a trebuit sa sufere o extindere ca urmare a atacurilor teroriste de la 9/11. O serie de cladiri auxiliare mai mici deja au aparut în jurul noului sediu.
Actualmente, GCHQ se lupta cu unele din cele mai dificile probleme ale secolului nostru. Nu este doar vârful de lance al luptei Marii Britanii împotriva terorismului islamic, dar este, de asemenea, implicata în chestiunile fundamentale ale liberta.ii .i vie.ii private care vor contura viitorul societa.ii noastre.
Grani.ele electronice poroase prezinta probleme enorme. Globalizarea .i, în particular, revolu.ia globala a comunica.iilor, au adus multe beneficii, dar, de asemenea, au permis infractorilor sa se organizeze .i sa comunice în clandestinatate.
Necesitatea ca GCHQ sa monitorizeze atât terori.tii cât .i crima organizata înseamna ca distinc.ia între comunica.iile interne .i cele externe nu mai sunt ca odinioara când GCHQ era folosit exclusiv ca un serviciu de informa.ii externe, ceea ce în prezent nu mai este cazul.
Cine va controla Interntul? Vor fi comunica.iile ceta.enilor cu adevarat confiden.iale? Sunt întrebari la care societatea civila mediteaza începând cu al doilea deceniu al acestui secol. Marea Britanie este deja una dintre cele mai supravegheate societa.i din lume. În 2008, Marea Britanie începea un proiect de 12 miliarde de lire sterline pentru modernizarea interceptarilor apelurilor telefonice .i e-mail-urilor. În anul care a urmat, GCHQ anun.a un alt remarcabil proiect intitulat ”Controlul Internetului”.
Însa, chiar directorul Ministerului Public din Marea Britanie aprecia ca lucrurile au mers prea departe. Însarcinat sa preia conducerea aspectelor tehnologice ale Intelligence-ului, acum însu.i GCHQ se afla în centrul unor controverse de o imensa importan.a publica.
Prin urmare, este timpul oportun pentru a urmari drumul lung .i calatoria secreta parcursa de GCHQ de la cabanele din Bletchley Park, via perioada Razboiului Rece, catre ceea ce se prezinta în prezent ca un luptator curajos al Lumii Noi.